.

26 Ianuarie 2004
contabilitateafirmei.ro
 

COLECTAREA CREANTELOR FISCALE – prevederi valabile de la 01.01.2004

 

Vreau sa primesc ultimele noutati prin e-mail

Manual politici și proceduri contabile - personalizat, editabil

Versiune noua - actualizat Ianuarie 2019

7 domenii de activitate + versiune simplificata

Plaseaza o comanda ...



A. Colectarea constă in exercitarea actiunilor care au ca scop stingerea creantelor fiscale. (cap I, art 101)
Scadenta creantelor fiscale este la:

• expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează.(cap I, art 102(1))
• pentru diferentele de obligatii fiscale principale si pentru obligatiile fiscale accesorii se stabileste in functie de data comunicării acestora: (cap I, art 102(2))
a) dacă data comunicării este cuprinsă in intervalul 1-15 din lună, termenul de plată este pană la data de 5 a lunii următoare;
b) dacă data comunicării este cuprinsă in intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este pană la data de 20 a lunii următoare.
• pentru contributiile la bugetul asigurărilor sociale de stat, la bugetul asigurărilor pentru somaj si la fondul asigurărilor sociale de sănătate, după calcularea si retinerea acestora conform reglementărilor legale in materie este pană la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor salariale. (cap I, art 102(4))

B. Stingerea creantelor fiscale se face prin plată, compensare si restituire (cap II)

B.1. Momentul platii este:
(cap II, art 103(3))
a) In cazul platilor in numerar data inscrisa pe documentul de plata eliberat de organul fiscal
b) In cazul platilor prin mandate postal sau decontare prin banca data la care bancile debiteaza contul platitorului pe baza documentelor de decontare specifice confirmate prin stampila si semnatura autorizata

EXCEPTIE
Nedecontarea de catre unitatile bancare a sumelor cuvenite bugetului in termen de 3 zile lucratoare de la data debitarii contului platitorilui nu il exonereaza pe platitor de obligatia de plata a sumelor respective si atrage dobanzi si penalitati de intarziere dupa termenul de 3 zile (cap III, art 110)

Ordinea stingerii obligatiilor fiscale (cap II,art 104)
a) obligatii fiscale cu termene de plată in anul curent;
b) obligatii fiscale datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, in ordinea vechimii, pană la stingerea integrală a acestora;
c) dobanzi, penalităti de intarziere aferente obligatiilor fiscale prevăzute la lit. b);
d) obligatii fiscale cu termene de plată viitoare, la solicitarea debitorului.
ATENTIE
In situatia in care debitorul nu efectuează plata obligatiilor fiscale, conform prevederilor alin. (1), creditorul fiscal va proceda la stingerea obligatiilor fiscale pe care le administrează si va instiinta despre aceasta debitorul in termen de 10 zile de la data efectuării stingerii.

B.2. Compensarea creantelor fiscale (cap II, art 105)
Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau inainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia, după caz, in ordinea prevăzută la art. 104 alin. (1).

Compensarea creantelor debitorului se va efectua cu obligatii datorate aceluiasi buget, urmand ca din diferenta rămasă să fie compensate obligatiile datorate altor bugete, in următoarea ordine:
a) bugetul de stat;
b) fondul de risc pentru garantii de stat, pentru imprumuturi externe;
c) bugetul asigurărilor sociale de stat;
d) bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate;
e) bugetul asigurărilor pentru somaj.

Organul competent va instiinta in scris debitorul despre măsura compensării in termen de 7 zile de la data efectuării operatiunii.

B.3. Restituirea creantelor fiscale (cap II, art 106)
Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume:
a) cele plătite fără existenta unui titlu de creantă;
b) cele plătite in plus fată de obligatia fiscală;
c) cele plătite ca urmare a unei erori de calcul;
d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;
e) cele de rambursat de la bugetul de stat;
f) cele stabilite prin hotărari ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii;
g) cele rămase după efectuarea distribuirii prevăzute la art. 160;
h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire, precum si cautiunea depusă in conformitate cu prevederile art. 164 alin. (1), după caz, in temeiul hotărarii judecătoresti prin care se dispune desfiintarea executării silite.
In cazul restituirii sumelor in valută confiscate, aceasta se realizează conform legii, in lei la cursul de referintă al pietei valutare pentru euro, comunicat de Banca Natională a Romaniei, de la data rămanerii definitive si irevocabile a hotărarii judecătoresti prin care se dispune restituirea.

Dacă debitorul inregistrează obligatii fiscale restante, sumele se vor restitui numai după efectuarea compensării potrivit prezentului cod.

Băncile supuse regimului de supraveghere specială sau de administrare specială si care efectuează plătile dispuse in limita incasărilor vor deconta zilnic, cu prioritate, sumele reprezentand obligatii fiscale cuprinse in ordinele de plată emise de debitori si/sau creante fiscale cuprinse in dispozitiile de incasare emise de organele de executare. (cap II, art 107)

C. Pentru neplata la termenul de scadentă de către debitor a obligatiilor de plată, se datorează după acest termen dobanzi si penalităti de intarziere. (cap III, art 108(1))

Nu se datorează dobanzi si penalităti de intarziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi, dobanzi si penalităti de intarziere stabilite potrivit legii. (cap III, art 108(2))

Se datorează dobanzi după cum urmează (cap III, art 109)
a) incepand cu ziua imediat următoare termenului de scadentă si pană la data stingerii sumei datorate inclusiv.
b) pentru diferentele de impozite si taxe, stabilite de organele competente incepand cu ziua imediat următoare scadentei impozitului sau taxei, pentru care s-a stabilit diferenta, pană la data stingerii acesteia inclusiv;
c) pentru impozitele si taxele stinse prin executare silită pană la data intocmirii procesului-verbal de distribuire inclusiv.
d) In cazul plătii pretului in rate pană la data intocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului. Pentru suma rămasă de plată dobanda este datorată de către cumpărător;
e) pentru impozitele si taxele debitorului declarat insolvabil pană la data incheierii procesului-verbal de constatare a insolvabilitătii, inclusiv.

Pentru obligatiile fiscale neachitate la termenul de plată, reprezentand impozitul pe venitul global, se datorează dobanzi după cum urmează: (cap III, art 109(4))
a) pentru anul fiscal de impunere dobanzile pentru plătile anticipate stabilite de organul fiscal prin decizii de plăti anticipate se calculează pană la data plătii debitului sau, după caz, pană la data de 31 decembrie;
b) dobanzile pentru sumele neachitate in anul de impunere, potrivit lit. a), se calculează incepand cu data de 1 ianuarie a anului următor pană la data stingerii acestora, inclusiv;
c) in cazul in care impozitul pe venit stabilit prin decizia de impunere anuală este mai mic decat cel stabilit prin deciziile de plăti anticipate, dobanzile se recalculează, incepand cu data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere, la soldul neachitat in raport cu impozitul annual stabilit prin decizia de impunere anuală, urmand a se face regularizarea dobanzii in mod corespunzător.

ATENTIE
Nivelul dobanzii se stabileste prin hotărare a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, corelat cu nivelul dobanzii de referintă a Băncii Nationale a Romaniei, o dată pe an, in luna decembrie, pentru anul următor, sau in cursul anului, dacă aceasta se modifică cu peste 5 puncte procentuale.

In cazul creantelor fiscale stinse prin compensare, dobanzile se datorează pană la data stingerii inclusiv. Data stingerii este, pentru compensările la cerere, data depunerii la organul competent a cererii de compensare, iar pentru compensările efectuate inaintea restituirii sau rambursării sumei cuvenite debitorului, data depunerii cererii de rambursare sau restituire. (cap III, art 111)

Pentru obligatiile fiscale neplătite la termen atat inainte, cat si după deschiderea procedurii de reorganizare judiciară se datorează dobanzi si penalităti de intarziere pană la data deschiderii procedurii de faliment. (cap III, art 111)

Pe perioada pentru care au fost acordate inlesniri la plata impozitelor si taxelor restante se datorează dobanzi. (cap III, art 112)

Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobandă din ziua următoare expirării celor 45 de zile de la data inregistrarii cu exceptia sumelor provenite din impozitul pe venit. (cap III, art 113)

Plata cu intarziere a obligatiilor fiscale se sanctionează cu o penalitate de intarziere de 0,5% pentru fiecare lună si/sau pentru fiecare fractiune de lună de intarziere, incepand cu data de intai a lunii următoare scadentei acestora pană la data stingerii acestora inclusiv. Penalitatea de intarziere nu inlătură obligatia de plată a dobanzilor. (cap III, art 114(1))

In cazul in care s-au acordat inlesniri la plată, penalitatea de intarziere se datorează pană la data de intai a lunii următoare celei in care s-au acordat inlesnirile. (cap III, art 114(4))

D. La cererea temeinic justificată a contribuabililor, organul fiscal competent poate acorda pentru obligatiile fiscale restante, atat inaintea inceperii executării silite, cat si in timpul efectuării acesteia, inlesniri la plată, in conditiile legii. (Cap IV, art 115)

E. Organul fiscal solicită constituirea unei garantii pentru: (cap V, art 116)
a) suspendarea executării silite cand debitorul indica bunurile oferite in vederea sechestrarii sau alte garantii
b) ridicarea măsurilor asigurătorii;
c) asumarea obligatiei de plată de către altă persoană prin angajament de plată pentru debitorul supus divizarii, fuziunii sau reorganizarii judiciare
d) in alte cazuri prevăzute de lege.

Garantiile se pot constitui, in conditiile legii, prin: (cap V, art 117)
a) consemnarea de mijloace bănesti la o unitate a Trezoreriei Statului;
b) scrisoare de garantie bancară;
c) ipotecă asupra unor bunuri imobile din tară;
d) gaj asupra unor bunuri mobile;
e) fidejusiune.
Organul competent, in conditiile legii, poate dispune executarea garantiilor depuse, dacă nu s-a realizat scopul pentru care acestea au fost solicitate. (cap V, art 118)

F. Se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii si sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor mobile si/sau imobile proprietatea debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia:
• cand există pericolul ca debitorul să se sustragă, să-si ascundă ori să-si risipească patrimoniul, periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea.
• creanta nu a fost incă individualizată si nu a devenit scadentă. Măsurile asigurătorii dispuse, dacă nu au fost desfiintate in conditiile legii, răman valabile pe toată perioada executării silite, fără indeplinirea altor formalităti. O dată cu individualizarea creantei si ajungerea acesteia la scadentă, in cazul neplătii, măsurile asigurătorii se transformă in măsuri executorii. (cap VI, art 119)

In cazul infiintării sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal intocmit de organul de executare se comunică pentru inscriere Biroului de carte funciară.
Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispozitie ce ar interveni ulterior inscrierii sunt lovite de nulitate absolută. (cap VI, art 119(7) si (8))

Măsurile asigurătorii se ridică, prin decizie motivată, de către creditorii fiscali, cand au incetat motivele pentru care au fost dispuse sau la constituirea garantiei după caz. (cap VI, art 120)

G. Dreptul de a cere executarea silită a creantelor fiscale (inclusiv amenzi contraventionale) se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui in care a luat nastere acest drept. (cap VII, art 121)

Termenul de prescriptie se suspendă: (cap VII, art 122)
a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;
b) in cazurile si in conditiile in care suspendarea executării este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanta judecătorească sau de alt organ competent, potrivit legii;
c) pe perioada valabilitătii inlesnirii acordate potrivit legii;
d) cat timp debitorul isi sustrage veniturile si bunurile de la executarea silită;
e) in alte cazuri prevăzute de lege.

Termenul de prescriptie se intrerupe: (cap VII, art 123)
a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru intreruperea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;
b) pe data indeplinirii de către debitor, inainte de inceperea executării silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de plată a obligatiei prevăzute in titlul executoriu ori a recunoasterii in orice alt mod a datoriei;
c) pe data indeplinirii, in cursul executării silite, a unui act de executare silită;
d) pe data intocmirii, potrivit legii, a actului de constatare a insolvabilitătii contribuabilului;
e) in alte cazuri prevăzute de lege.

Dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creantelor fiscale se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui in care a luat nastere dreptul la compensare sau restituire. (cap VII, art 125)

H. Stingerea creantelor fiscale prin executare silita
H.1. Organul competent de efectuare a executarii silite este (
cap VIII, art 126(5))
• cel in a cărui rază teritorială se găsesc bunurile urmăribile, coordonarea intregii executări revenind organului de executare in a cărui rază teritorială isi are domiciliul fiscal debitorul.
• in cazul in care executarea silită se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra tertului poprit, indiferent de locul unde isi are domiciliul fiscal.

Organul coordonator de efectuare a executarii silite in cazul debitorilor solidari, este cel in a cărui rază teritorială isi are domiciliul fiscal debitorul despre care există indicii că detine mai multe venituri sau bunuri urmăribile. (cap VIII, art 127(1))

Organele de executare sesizate cărora li s-a comunicat debitul, după inscrierea acestuia intr-o evidentă nominală, vor lua măsuri de executare silită si vor comunica organului de executare coordonator sumele realizate in contul debitorului, in termen de 10 zile de la realizarea acestora. (cap VIII, art 127(3))

Executarea silită se face de organul de executare competent prin intermediul executorilor fiscali (cap VIII, art 128).
In exercitarea atributiilor ce le revin, pentru aplicarea procedurilor de executare silită, executorii fiscali pot:
a) să intre in orice incintă de afaceri a debitorului, persoană juridică, sau in alte incinte unde acesta isi păstrează bunurile, in scopul identificării bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum si să analizeze evidenta contabilă a debitorului in scopul identificării tertilor care datorează sau detin in păstrare venituri ori bunuri ale debitorului;
b) să intre in toate incăperile in care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoană fizică, precum si să cerceteze toate locurile in care acesta isi păstrează bunurile;
c) să solicite si să cerceteze orice document sau element material care poate constitui o probă in determinarea bunurilor proprietate a debitorului.

Pentru executarea silită a creantelor fiscale datorate de o asociere fără personalitate juridică, chiar dacă există un titlu executoriu pe numele asocierii, pot fi executate silit atat bunurile mobile si imobile ale asocierii, cat si bunurile personale ale membrilor acesteia. (cap VIII, art 129).

Executarea silită a creantelor fiscale se efectuează numai in temeiul unui titlu executoriu emis de organul fiscal competent sau al unui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. (cap VIII, art 130)

Reguli privind executarea silită (cap VIII, art 131)
1. Executarea silită se poate intinde asupra tuturor veniturilor si bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai in măsura necesară pentru realizarea creantelor fiscale si a cheltuielilor de executare.
2. In cadrul procedurii de executare silită se pot folosi succesiv sau concomitent modalitătile de executare silită prevăzute de prezentul cod.
3. Executarea silită se desfăsoară pană la stingerea creantelor fiscale inscrise in titlul executoriu, inclusiv a dobanzilor, penalitătilor de intarziere ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.
4. In cazul in care prin titlul executoriu sunt prevăzute, după caz, dobanzi, penalităti de intarziere sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare si consemnate intr-un proces-verbal care constituie titlu executoriu, care se comunică debitorului.
5. Fată de terti, inclusiv fată de stat, o garantie reală si celelalte sarcini reale asupra bunurilor au un grad de prioritate care se stabileste de la momentul in care acestea au fost făcute publice prin oricare dintre metodele prevăzute de lege.

La cererea organului fiscal, debitorul este obligat să furnizeze in scris, pe propria răspundere, informatiile solicitate. (cap VIII, art 132)

In toate actele de executare silită trebuie să se indice titlul executoriu si să se arate natura si cuantumul debitului ce face obiectul executării. (cap VIII, art 133)
Somatia (cap VIII, art 134)
Executarea silită incepe prin comunicarea somatiei.
Dacă in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită.
Somatia este insotită de un exemplar al titlului executoriu.

Somatia cuprinde si următoarele elemente:
• numărul dosarului de executare;
• suma pentru care se incepe executarea silită;
• termenul in care cel somat urmează să plătească suma prevăzută in titlul executoriu, precum si indicarea consecintelor nerespectării acesteia.

ATENTIE
Tertul nu se poate opune sechestrării unui bun al debitorului, invocand un drept de gaj, drept de ipotecă sau un privilegiu. Tertul va participa la distribuirea sumelor rezultate din valorificarea bunului, potrivit legii. (cap VIII, art 135)

Evaluarea bunurilor supuse executarii silite (Cap VIII, art 136)
Inaintea valorificării bunurilor acestea vor fi evaluate.
In acest scop organul de executare va apela la organe si persoane de specialitate, a căror selectare nu este supusă reglementărilor privind achizitiile publice si care sunt obligate să isi indeplinească atributiile ce le revin in acest sens.
Organul de executare va actualiza pretul de evaluare tinand cont de rata inflatiei.
Atunci cand se consideră necesar, organul de executare va proceda la o nouă evaluare.

Executarea silită se suspendă: (cap VIII, art 137)
a) cand suspendarea a fost dispusă de instantă sau de creditor, in conditiile legii;
b) la data comunicării aprobării inlesnirii la plată, in conditiile legii;
c) in cazul prevăzut la art. 145 privind suspendarea executarii silite a bunurilor imobile;
d) in alte cazuri prevăzute de lege.

Executarea silită se intrerupe: (cap VIII, art 137)
a) la data declarării stării de insolvabilitate a debitorului;
b) in alte cazuri prevăzute de lege.

Executarea silită incetează dacă: (cap VIII,art 137)
a) s-au stins integral obligatiile fiscale prevăzute in titlul executoriu, inclusiv obligatiile de plată accesorii, cheltuielile de executare si orice alte sume stabilite in sarcina debitorului, potrivit legii;
b) a fost desfiintat titlul executoriu;
c) in alte cazuri prevăzute de lege.

ATENTIE (cap VIII, art 137(5))
In cazul in care popririle infiintate de organul de executare generează imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economică, cu consecinte sociale deosebite, creditorul fiscal poate dispune, la cererea debitorului si tinand seama de motivele invocate de acesta, suspendarea temporară, totală sau partială a executării silite prin poprirea conturilor bancare.

H.2. Executarea silită prin poprire
(cap VIII, art 138)
• Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentand venituri si disponibilităti bănesti in lei si in valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terte persoane sau pe care acestia le vor datora si/sau detine in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.
• In cazul sumelor urmăribile reprezentand venituri si disponibilităti in valută, băncile sunt autorizate să efectueze convertirea in lei a sumelor in valută, fără consimtămantul titularului de cont, la cursul de schimb afisat de acestea pentru ziua respectivă.
• Sumele ce reprezintă venituri bănesti ale debitorului persoană fizică, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum si ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie specială sunt supuse urmăririi numai in conditiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
ATENTIE
Poprirea se consideră infiintată la data la care tertul poprit, prin instiintarea trimisă organului de executare, confirmă că datorează sume de bani debitorului sau la data expirării termenului prevăzut la alin. (7).

Dacă tertul poprit instiintează organul de executare că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit sau nu respectă dispozitiile art. 138 alin. (9)-(15), precum si in cazul in care invocă alte neregularităti in legătură cu drepturile si obligatiile părtilor privind infiintarea popririi, instanta judecătorească in a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul tertului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părti interesate, pe baza probelor administrate, va pronunta mentinerea sau desfiintarea popririi. (cap VIII, art 139)

H.3. Executarea silită a bunurilor mobile

Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu exceptiile . (cap VIII, art 140)
• In cazul debitorului persoană fizică nu pot fi supuse executării silite, fiind necesare vietii si muncii debitorului, precum si familiei sale:
a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesională, precum si cele strict necesare exercitării profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfăsurării activitătii agricole, cum sunt uneltele, semintele, ingrăsămintele, furajele si animalele de productie si de lucru;
b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de acelasi fel;
c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de două luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare pană la noua recoltă;
d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incălzit si pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarnă;
e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate ingrijirii persoanelor bolnave;
f) bunurile declarate neurmăribile prin alte dispozitii legale.
Executarea silită a bunurilor mobile se face prin sechestrarea si valorificarea acestora, chiar dacă acestea se află la un tert. Sechestrul se instituie printr-un proces-verbal

Procesul-verbal de sechestru va cuprinde:
(cap VIII, art 141)
a) denumirea organului de executare, indicarea locului, a datei si a orei cand s-a făcut sechestrul;
b) numele si prenumele executorului fiscal care aplică sechestrul, numărul legitimatiei si al delegatiei;
c) numărul dosarului de executare, data si numărul de inregistrare a somatiei, precum si titlul executoriu in baza căruia se face executarea silită;
d) temeiul legal in baza căruia se face executarea silită;
e) sumele datorate pentru a căror executare silită se aplică sechestrul, inclusiv cele reprezentand dobanzi si penalităti de intarziere, mentionandu-se si cota acestora, precum si actul normativ in baza căruia a fost stabilită obligatia de plată;
f) numele, prenumele si domiciliul debitorului persoană fizică ori, in lipsa acestuia, ale persoanei majore ce locuieste impreună cu debitorul sau denumirea si sediul debitorului, numele, prenumele si domiciliul altor persoane majore care au fost de fată la aplicarea sechestrului, precum si alte elemente de identificare a acestor persoane;
g) descrierea bunurilor mobile sechestrate si indicarea valorii estimative a fiecăruia, după aprecierea executorului fiscal, pentru identificarea si individualizarea acestora, mentionandu-se starea de uzură si eventualele semne particulare ale fiecărui bun, precum si dacă s-au luat măsuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se află, sau de administrare ori conservare a acestora, după caz;
h) mentiunea că evaluarea se va face inaintea inceperii procedurii de valorificare, in cazul in care executorul fiscal nu a putut evalua bunul deoarece acesta necesită cunostinte de specialitate;
i) mentiunea făcută de debitor privind existenta sau inexistenta unui drept de gaj, ipotecă ori privilegiu, după caz, constituit in favoarea unei alte persoane pentru bunurile sechestrate;
j) numele, prenumele si adresa persoanei căreia i s-au lăsat bunurile, precum si locul de depozitare a acestora, după caz;
k) eventualele obiectii făcute de persoanele de fată la aplicarea sechestrului;
l) mentiunea că, in cazul in care in termen de 15 zile de la data incheierii procesului-verbal de sechestru debitorul nu plăteste obligatiile fiscale, se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate;
m) semnătura executorului fiscal care a aplicat sechestrul si a tuturor persoanelor care au fost de fată la sechestrare. Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea să semneze, executorul fiscal va mentiona această imprejurare.

Custodele este persoana in grija careia vor fi lasate bunurile sechestrate. Custode poate fi: (cap VIII, art 142)
• debitorul
• creditorul
• alta persoana desemnata de organul de executare sau de executorul fiscal care va fi remunerata
In cazul in care bunurile sechestrate constau in sume de bani in lei sau in valută, titluri de valoare, obiecte din metale pretioase, pietre pretioase, obiecte de artă, colectii de valoare, acestea se ridică si se depun, cel tarziu a doua zi lucrătoare, la unitătile specializate.

H.4. Executarea silită a bunurilor imobile
Sunt supuse executării silite bunurile imobile proprietate a debitorului bunurile accesorii bunului imobil, prevăzute de Codul civil. (cap VIII art 143)
Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile constituie ipotecă legală.
Dreptul de ipotecă conferă creditorului fiscal in raport cu alti creditori aceleasi drepturi ca si dreptul de ipotecă, in sensul prevederilor dreptului comun.

La instituirea sechestrului si in tot cursul executării silite, organul de executare poate numi un administrator-sechestru, dacă această măsură este necesară pentru administrarea imobilului urmărit, a chiriilor, a arendei si a altor venituri obtinute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apărarea in litigii privind imobilul respectiv.
Administrator-sechestru poate fi numit
• Creditorul
• debitorul
• altă persoană fizică sau juridical care va fi remunerata
Administratorul-sechestru va consemna veniturile incasate la unitătile abilitate si va depune recipisa la organul de executare. (cap VIII, art 144)

Suspendarea executării silite a bunurilor imobile
In termen de 15 zile de la comunicarea procesului verbal de sechestru, debitorul poate solicita organului de executare ca plata integrala a creantelor fiscale sa se faca din veniturile bunului urmarit sau din alte venituri pe o perioada de cel mult 6 luni. Dupa aprobarea cererii, executarea silita se suspenda(cap VIII, art 145).

H.5. Executarea silită a altor bunuri
• Executarea silită a fructelor neculese si a recoltelor prinse de rădăcini, care sunt ale debitorului, se efectuează in conformitate cu prevederile prezentului cod privind bunurile imobile.
• Pentru executarea silită a recoltelor si a fructelor culese sunt aplicabile prevederile prezentului cod privind bunurile mobile. (cap VIII, art 146)
• Bunurile mobile si/sau imobile proprietate a debitorului pot fi valorificate in ansamblu dacă organul de executare apreciază că astfel acestea pot fi vandute in conditii mai avantajoase. (cap VIII, art 147)

H.6. Valorificarea bunurilor sechestrate (cap VIII, art 148)
In cazul in care creanta fiscală nu este stinsă in termen de 15 zile de la data incheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda, fără efectuarea altei formalităti, la valorificarea bunurilor sechestrate, cu exceptia situatiilor in care, potrivit legii, s-a dispus desfiintarea sechestrului, suspendarea sau amanarea executării silite.
Modalitati de valorificare a bunurilor sechestrate
a) intelegerea părtilor;
b) vanzare in regim de consignatie a bunurilor mobile;
c) vanzare directă;
d) vanzare la licitatie;
e) alte modalităti admise de lege, inclusiv valorificarea bunurilor prin case de licitatii, agentii imobiliare sau societăti de brokeraj, după caz.
• valorificarea bunurilor potrivit intelegerii părtilor (cap VIII, art 149)
Valorificarea bunurilor potrivit intelegerii părtilor se realizează de debitorul insusi, cu acordul organului de executare, astfel incat să se asigure o recuperare corespunzătoare a creantei fiscale. Pretul nu poate fi mai mic decat pretul de evaluare.
• valorificarea bunurilor prin vanzare directă se poate realiza pentru (cap VIII,art 150)
a) pentru bunurile perisabile sau supuse degradarii
b) inaintea inceperii procedurii de valorificare prin licitatie, dacă se recuperează integral creanta fiscală;
c) pe parcursul procedurii de valorificare prin licitatie sau după finalizarea ei, dacă bunul nu a fost vandut si o persoană oferă cel putin pretul de evaluare.

Bunul va fi vindut persoanei care oferă cel mai mare pret fată de pretul de evaluare.
• vanzarea bunurilor la licitatie (cap VIII, art 151)
Organul de executare este obligat să efectueze publicitatea vanzării cu cel putin 10 zile inainte de data fixată pentru desfăsurarea licitatiei.

Anuntul privind vanzarea cuprinde si urmatoatele elemente:
a) numărul dosarului de executare silită;
b) bunurile care se oferă spre vanzare si descrierea lor sumară;
c) pretul de evaluare ori pretul de pornire a licitatiei, in cazul vanzării la licitatie, pentru fiecare bun oferit spre vanzare;
d) indicarea, dacă este cazul, a drepturilor reale si a privilegiilor care grevează bunurile;
e) data, ora si locul vanzării;
f) invitatia, pentru toti cei care pretind vreun drept asupra bunurilor, să instiinteze despre aceasta organul de executare inainte de data stabilită pentru vanzare;
g) invitatia către toti cei interesati in cumpărarea bunurilor să se prezinte la termenul de vanzare la locul fixat in acest scop si pană la acel termen să prezinte oferte de cumpărare;
h) mentiunea că ofertantii sunt obligati să depună, in cazul vanzării prin licitatie, pană la termenul de vanzare, o taxă de participare reprezentand 10% din pretul de pornire a licitatiei;
i) mentiunea că toti cei interesati in cumpărarea bunurilor trebuie să prezinte dovada emisă de creditorii bugetari că nu au obligatii fiscale restante;
j) data afisării publicatiei de vanzare.

Pentru participarea la licitatie ofertantii depun, cu cel putin o zi inainte de data licitatiei, următoarele documente:
a) oferta de cumpărare;
b) dovada plătii taxei de participare, potrivit alin. (11);
c) imputernicirea persoanei care il reprezintă pe ofertant;
d) pentru persoanele juridice de nationalitate romană, copie de pe certificatul unic de inregistrare eliberat de oficiul registrului comertului;
e) pentru persoanele juridice străine, actul de inmatriculare tradus in limba romană;
f) pentru persoanele fizice romane, copie de pe actul de identitate;
g) pentru persoanele fizice străine, copie de pe pasaport;
h) dovada, emisă de creditorii fiscali, că nu are obligatii fiscale restante.

Pretul de pornire a licitatiei este pretul de evaluare pentru prima licitatie, diminuat cu 25% pentru a doua licitatie si cu 50% pentru a treia licitatie.

Adjudecarea se face in favoarea participantului care a oferit cel mai mare pret, dar nu mai putin decat pretul de pornire. In cazul prezentării unui singur ofertant la licitatie, comisia poate să il declare adjudecatar dacă acesta oferă cel putin pretul de pornire a licitatiei.

Taxa de participare reprezintă 10% din pretul de pornire a licitatiei. Se va dispune in scris restituirea taxei de participare participantilor care au depus oferte de cumpărare si nu au fost declarati adjudecatari, iar in cazul adjudecării taxa se retine in contul pretului. Taxa de participare nu se restituie ofertantilor care nu s-au prezentat la licitatie, celui care a refuzat incheierea procesului-verbal de adjudecare, precum si adjudecatarului care nu a plătit pretul, retinandu-se in contul organului de executare pentru acoperirea cheltuielilor de executare silită.

Comisia de licitatie (cap VIII, art 152)
La termenele fixate pentru tinerea licitatiei executorul fiscal va da citire mai intai anuntului de vanzare si apoi ofertelor scrise primite

Dacă la prima licitatie nu s-au prezentat ofertanti sau nu s-a obtinut cel putin pretul de pornire al licitatiei organul de executare va fixa un termen in cel mult 30 de zile, in vederea tinerii celei de-a doua licitatii.
In cazul in care nu s-a obtinut pretul de pornire nici la a doua licitatie ori nu s-au prezentat ofertanti, organul de executare va fixa un termen in cel mult 30 de zile, in vederea tinerii celei de-a treia licitatii.

La a treia licitatie creditorii urmăritori sau intervenienti nu pot să adjudece bunurile oferite spre vanzare la un pret mai mic de 50% din pretul de evaluare.

După licitarea fiecărui bun se va intocmi un proces-verbal privind desfăsurarea si rezultatul licitatiei in care se vor mentiona si următoarele: numele si prenumele sau denumirea cumpărătorului, precum si domiciliul sau sediul acestuia; numărul dosarului de executare silită; indicarea bunurilor adjudecate, a pretului la care bunul a fost adjudecat si a taxei pe valoarea adăugată, dacă este cazul; toti cei care au participat la licitatie si sumele oferite de fiecare participant, precum si, dacă este cazul, mentionarea situatiilor in care vanzarea nu s-a realizat.

Adjudecarea bunurilor (cap VIII, art 153)
După adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat să plătească pretul, diminuat cu contravaloarea taxei de participare, in lei, in numerar la o unitatea a Trezoreriei Statului sau prin decontare bancară, in cel mult 5 zile de la data adjudecării.
Dacă adjudecatarul nu plăteste pretul, procedura vanzării la licitatie se va relua in termen de 10 zile de la data adjudecării. In acest caz, adjudecatarul este obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitatie si, in cazul in care pretul obtinut la noua licitatie este mai mic, diferenta de pret.
Adjudecatarul va putea să achite la următoarea licitatie pretul oferit initial, caz in care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitatie.
Dacă la următoarea licitatie bunul nu a fost vandut, fostul adjudecatar este obligat să plătească toate cheltuielile prilejuite de urmărirea acestuia.

Plata in rate (cap VIII, art 154)
In cazul vanzării la licitatie a bunurilor imobile cumpărătorii pot solicita plata pretului in rate, in cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din pretul de adjudecare a bunului imobil si cu plata unei dobanzi stabilite conform prezentului cod.

Procesul-verbal de adjudecare (cap VIII, art 155)
In cazul vanzării bunurilor imobile, organul de executare va incheia procesul-verbal de adjudecare, in termen de cel mult 5 zile de la plata in intregime a pretului sau a avansului dacă bunul a fost vandut cu plata in rate. Procesul-verbal de adjudecare constituie titlu de proprietate, transferul dreptului de proprietate operand la data incheierii acestuia. Un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului imobil va fi trimis, in cazul vanzării cu plata in rate, biroului de carte funciară pentru a inscrie interdictia de instrăinare si grevare a bunului pană la plata integrală a pretului si a dobanzii stabilite pentru imobilul transmis, pe baza căruia se face inscrierea in cartea funciară.
Procesul-verbal de adjudecare va cuprinde si următoarele mentiuni:
a) numărul dosarului de executare silită;
b) numărul si data procesului-verbal de desfăsurare a licitatiei;
c) numele si domiciliul sau, după caz, denumirea si sediul cumpărătorului;
d) codul de identificare fiscală a debitorului si cumpărătorului;
e) pretul la care s-a adjudecat bunul si taxa pe valoarea adăugată, dacă este cazul;
f) modalitatea de plată a diferentei de pret in cazul in care vanzarea s-a făcut cu plata in rate;
g) datele de identificare a bunului;
h) mentiunea că acest document constituie titlu de proprietate si că poate fi inscris in cartea funciară;
i) mentiunea că pentru creditor procesul-verbal de adjudecare constituie documentul pe baza căruia se emite titlul executoriu impotriva cumpărătorului care nu plăteste diferenta de pret, in cazul in care vanzarea s-a făcut cu plata pretului in rate;
j) semnătura cumpărătorului sau a reprezentantului său legal, după caz.
In cazul in care cumpărătorul căruia i s-a incuviintat plata pretului in rate nu plăteste restul de pret in conditiile si la termenele stabilite, el va putea fi executat silit pentru plata sumei datorate, in baza procesului-verbal de adjudecare care constituie titlu executoriu.

In cazul vanzării bunurilor mobile, după plata pretului, executorul fiscal intocmeste in termen de 5 zile un proces-verbal de adjudecare care constituie titlu de proprietate.

Reluarea procedurii de valorificare (cap VIII, art 156)
Dacă bunurile supuse executării silite nu au putut fi valorificate prin modalitătile prevăzute la art. 148, acestea vor fi restituite debitorului cu mentinerea măsurii de indisponibilizare, pană la implinirea termenului de prescriptie. In cadrul acestui termen organul de executare poate relua oricand procedura de valorificare si va putea, după caz, să ia măsura numirii, mentinerii ori schimbării administratorului-sechestru ori custodelui.
In cazul in care debitorii cărora urma să li se restituie bunuri nu se mai află la domiciliul fiscal declarat si, in urma demersurilor intreprinse, nu au putut fi identificati, organul fiscal va proceda la instiintarea acestora, că bunul in cauză este păstrat la dispozitia proprietarului pană la implinirea unui termen de 6 luni de la data comunicării respective, după care va fi valorificat potrivit dispozitiilor legale privind valorificarea bunurilor intrate in proprietatea privată a statului, dacă legea nu prevede altfel.

Darea in plată (cap VIII, art 157)
In tot cursul executării silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoană juridică, inclusiv in perioada in care poate avea loc reluarea procedurii de valorificare creantele fiscale pot fi stinse, la cererea debitorului, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea in proprietatea publică a statului a bunurilor imobile supuse executării silite.
Operatiunea de transfer al dreptului de proprietate, ca efect al dării in plată, este scutită de taxa pe valoarea adăugata

I. Cheltuieli de excutare silita (cap IX, art 158)
Cheltuielile ocazionate cu efectuarea procedurii de executare silită sunt in sarcina debitorului.
Suma cheltuielilor cu executarea silită se stabileste de organul de executare, prin proces-verbal, care constituie titlu executoriu potrivit prezentului cod, care are la bază documente privind cheltuielile efectuate.

J. Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executare silită
Creantele fiscale inscrise in titlul executoriu se sting cu sumele realizate in cursul procedurii de excutare silita in ordinea vechimii, mai intai creanta principală si apoi accesoriile acesteia. (cap X, art 159)

Ordinea de preferinta de distribuire a sumelor din executare silita este urmatoarea: (cap X, art 160)
a) creantele reprezentand cheltuielile de orice fel, făcute cu urmărirea si conservarea bunurilor al căror pret se distribuie;
b) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporară de muncă, pentru prevenirea imbolnăvirilor, refacerea sau intărirea sănătătii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurărilor sociale de stat, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integritătii corporale sau a sănătătii;
c) creantele rezultand din obligatii de intretinere, alocatii pentru copii sau de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existentă;
d) creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;
e) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
f) creantele reprezentand despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietătii publice prin fapte ilicite;
g) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de servicii sau executări de lucrări, precum si din chirii sau arenzi;
h) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
i) alte creante.
Pentru plata creantelor care au aceeasi ordine de preferintă, dacă legea nu prevede altfel, suma realizată din executare se repartizează intre creditori proportional cu creanta fiecăruia.

Reguli privind eliberarea si distribuirea sumelor obtinute din executarea silita (cap X, art 161)
Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită se va face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, cand organul de executare va proceda, după caz, la eliberarea sau distribuirea sumei, cu instiintarea părtilor si a creditorilor care si-au depus titlurile.
Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită se va consemna de executorul fiscal de indată intr-un proces-verbal, care se va semna de toti cei indreptătiti.
După intocmirea procesului-verbal prevăzut la alin. (6) nici un creditor nu mai este in drept să ceară să participe la distribuirea sumelor rezultate din executarea silită.

K. Contestatia la executare silită (cap XI, art 162)
Persoanele interesate pot face contestatie
• impotriva oricărui act de executare efectuat cu incălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare
• daca organele de executare refuză să indeplinească un act de executare in conditiile legii, in cazul in care acest titlu nu este o hotărare dată de o instantă judecătorească sau de alt organ jurisdictional si dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.

Termen de contestare este de 15 zile de la data cand: (cap XI, art 163)
a) contestatorul a luat cunostintă de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somatiei sau din altă instiintare primită ori, in lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau in alt mod;
b) contestatorul a luat cunostintă de refuzul organului de executare de a indeplini un act de executare;
c) cel interesat a luat cunostintă de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă.
Contestatia prin care o tertă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă cel mai tarziu in termen de 15 zile după efectuarea executării.

Conditii de sesizare a instantei (cap XI, art 164)
Contestatia la executare se face cu conditia depunerii numai de către persoanele juridice a unei cautiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului.
Dovada privind plata cautiunii va insoti in mod obligatoriu contestatia debitorului, fără de care aceasta nu va putea fi inregistrată.
Cautiunea se restituie in cazul admiterii in totalitate a contestatiei.

Judecarea contestatiei (cap XI, art 165)
Dacă admite contestatia la executare, instanta, după caz, poate dispune
• anularea actului de executare contestat sau indreptarea acestuia
• anularea ori incetarea executării insesi
• anularea sau lămurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a cărui indeplinire a fost refuzată.
In cazul anulării actului de executare contestat sau al incetării executării insesi si al anulării titlului executoriu, instanta poate dispune prin aceeasi hotărare să i se restituie celui indreptătit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire.
In cazul respingerii contestatiei contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executării, iar cand contestatia a fost exercitată cu rea-credintă, el va fi obligat si la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.

Stingerea creantelor fiscale prin alte modalităti
• Insolvabilitatea (Cap XI, art 166)
Procedura de insolvabilitate este aplicabilă in următoarele situatii:
a) cand debitorul nu are venituri sau bunuri urmăribile;
b) cand după incetarea executării silite pornite impotriva debitorului răman debite neachitate;
c) cand debitorul a dispărut sau a decedat fără să lase avere;
d) cand debitorul nu este găsit la ultimul domiciliu fiscal cunoscut si la acestea ori in alte locuri, unde există indicii că a avut avere, nu se găsesc venituri sau bunuri urmăribile;
e) cand, potrivit legii, debitorul persoană juridică isi incetează existenta si au rămas neachitate obligatii fiscale.
Prevederile nu se aplică in cazul in care există succesori universali sau cu titlu universal, potrivit dreptului comun, sau există debitori solidari sau daca se constată că debitorii au dobandit venituri sau bunuri urmăribile după declararea stării de insolvabilitate

• Deschiderea procedurii de reorganizare judiciară sau faliment (cap XI, art 167)
Organul de executare este obligat ca pentru creantele fiscale datorate de comercianti, societăti comerciale, cooperative de consum ori cooperative mestesugăresti sau persoane fizice să ceară instantelor judecătoresti competente inceperea procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului, in conditiile legii.
Cererile organelor fiscale privind inceperea procedurii reorganizării judiciare si a falimentului se vor inainta instantelor judecătoresti si sunt scutite de consemnarea vreunei cautiuni.

• Anularea creantelor fiscale (cap XI, art 168)
In cazuri exceptionale, pentru motive temeinice, prin hotărare, Guvernul poate aproba anularea unor categorii de creante fiscale.

In situatiile in care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin postă, sunt mai mari decat creantele fiscale supuse executării silite, conducătorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective. Cheltuielile generate de comunicarea somatiei prin postă sunt suportate de organul fiscal.

Creantele fiscale restante aflate in sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 100.000 lei, se anulează. Anual, prin hotărare a Guvernului se stabileste plafonul creantelor fiscale care pot fi anulate.


 

 

Categorii: declaratii fiscale | contabilitate | declaratii fiscale

Cuvinte cheie: colectarea creantelor fiscale | restituirea creantelor fiscale | ordinea stingerii creantelor fiscale

 
 

 

  Ultimele discutii in forum 

RUSU IULIU DOREL
10 Nov - 17:27
Olimpia
4 Dec - 16:11
Claudia
13 Feb - 13:05
viorel55
26 Nov - 12:31

viorel55
19 Nov - 20:13

viorel55
21 Oct - 11:44
viorel55
13 Oct - 09:41
ungur diana
25 Oct - 15:22
 
 
 
 
 

        Top

 


Google analytics