Ordinul aproba Normele metodologice
privind solutionarea plangerilor prealabile formulate impotriva
proceselor-verbale de control financiar incheiate in baza Legii nr. 30/1991
privind organizarea si functionarea controlului financiar si a Garzii Financiare,
cu modificarile ulterioare.
Redam mai jos continutul acestuia,
precum si normele metodologice pe care le aproba.
ORDIN nr. 2160 din 17 august 2010
pentru aprobarea Normelor metodologice privind solutionarea plangerilor
prealabile formulate impotriva proceselor-verbale de control financiar incheiate
in baza Legii nr. 30/1991 privind organizarea si functionarea controlului
financiar si a Garzii Financiare
In temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 34/2009
privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu
modificarile si completarile ulterioare,
avand in vedere prevederile art. 6 din Legea nr. 30/1991 privind organizarea si
functionarea controlului financiar si a Garzii financiare, cu modificarile
ulterioare, si ale art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004,
cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul finantelor publice emite urmatorul ordin:
Art. 1. Se aproba Normele metodologice privind solutionarea plangerilor
prealabile formulate impotriva proceselor-verbale de control financiar incheiate
in baza Legii nr. 30/1991 privind organizarea si functionarea controlului
financiar si a Garzii Financiare, cu modificarile ulterioare, cuprinse in anexa
care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I.
Art. 3. La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga pct. III "Solutionarea
plangerilor" din Normele metodologice pentru aparatul de control financiar al
statului din cadrul Ministerului Finantelor Publice, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 889/2005, publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 604 din 13 iulie 2005.
Art. 4. Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
-****-
Ministrul finantelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu
ANEXA:
NORME METODOLOGICE privind solutionarea plangerilor prealabile formulate
impotriva proceselor-verbale de control financiar incheiate in baza Legii nr.
30/1991 privind organizarea si functionarea controlului financiar si a Garzii
Financiare
1. Impotriva procesului-verbal de control financiar se poate formula plangere
prealabila in conditiile si in termenele prevazute la art. 7 din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile
ulterioare.
2. Plangerea prealabila formulata impotriva procesului-verbal de control
financiar reprezinta calea administrativa de atac.
3. Plangerea prealabila se formuleaza in scris si va cuprinde:
a) datele de identificare a contestatorului;
b) obiectul plangerii;
c) motivele de fapt si de drept;
d) dovezile pe care se intemeiaza;
e) semnatura contestatorului, reprezentantului legal sau a imputernicitului,
dupa caz, precum si stampila in cazul persoanelor juridice. Dovada calitatii de
imputernicit al contestatorului, persoana fizica sau juridica, se face potrivit
legii.
3.1. Plangerea prealabila nu poate avea ca obiect alte sume si masuri decat cele
stabilite prin actul atacat.
3.2. Contestatorul poate depune in dovedirea plangerii formulate acte care nu au
fost avute in vedere de organul de control financiar.
4. Plangerea prealabila se depune la directia din care face parte organul de
control financiar al carui act este atacat.
4.1. In cazul in care plangerea prealabila este depusa la un organ necompetent
din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, aceasta va fi inaintata,
in termen de 5 zile de la data primirii, organului emitent al actului atacat.
4.2. Introducerea plangerii prealabile nu suspenda executarea actului atacat.
Aceste dispozitii nu aduc atingere dreptului contestatorului de a cere
suspendarea executarii actului atacat, in temeiul Legii nr. 554/2004, cu
modificarile si completarile ulterioare.
5. Contestatorul poate renunta la plangerea prealabila, pana la solutionarea
acesteia.
5.1. Cererea de renuntare trebuie sa fie semnata de contestator, reprezentantul
legal sau imputernicit, dupa caz, iar in cazul contestatorului persoana juridica,
cererea trebuie sa poarte stampila persoanei juridice. Dovada calitatii de
imputernicit se face potrivit legii.
5.2. Persoanele fizice vor anexa la cererea de renuntare copia actului de
identitate.
5.3. Organul de solutionare competent va comunica contestatorului decizia prin
care se ia act de renuntarea la plangere.
5.4. Prin renuntarea la plangerea prealabila nu se pierde dreptul
contestatorului de a inainta o noua plangere in interiorul termenului general de
depunere a acesteia.
6. Plangerea prealabila formulata impotriva procesului-verbal de control
financiar se solutioneaza de catre directia/structura din care face parte
organul de control financiar al carui act este atacat, printr-un colectiv
special constituit, denumit in continuare organ de solutionare competent.
Organul de solutionare competent este format din specialisti care nu au
participat la intocmirea procesului-verbal de control financiar atacat,
desemnati prin act administrativ al directorului executiv al directiei generale
a finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti/directorului general
al Directiei generale de administrare a marilor contribuabili/Directiei generale
de control financiar, dupa caz.
7. Pentru solutionarea plangerii prealabile se emite decizie. Decizia emisa in
solutionarea plangerii prealabile este definitiva in sistemul cailor
administrative de atac.
7.1. Decizia de solutionare a plangerii prealabile se emite in forma scrisa si
va cuprinde: preambulul, considerentele si dispozitivul.
a)Preambulul cuprinde: denumirea organului investit cu solutionarea, numele sau
denumirea contestatorului, sediul social al contestatorului, numarul de
inregistrare a plangerii prealabile la organul de control financiar, obiectul
cauzei, precum si sinteza sustinerilor partilor.
b)Considerentele cuprind motivele de fapt si de drept care au format convingerea
organului de solutionare competent in emiterea deciziei.
c)Dispozitivul cuprinde solutia pronuntata, calea de atac, termenul in care
aceasta poate fi exercitata si instanta competenta.
7.2. Decizia se semneaza de catre conducatorul directiei din care face parte
organul de control financiar al carui act a fost atacat.
8. Analiza plangerii prealabile se face in raport de sustinerile partilor, de
dispozitiile legale invocate de acestea si de documentele existente la dosarul
cauzei. Solutionarea plangerii prealabile se face in limitele sesizarii.
8.1. Pentru lamurirea cauzei organul de solutionare competent poate solicita
directiilor de specialitate din cadrul Agentiei Nationale de Administrare
Fiscala si Ministerului Finantelor Publice puncte de vedere.
8.2. Prin solutionarea plangerii prealabile nu se poate crea o situatie mai grea
contestatorului in propria cale de atac.
9. Organul de solutionare competent se va pronunta mai intai asupra exceptiilor
de procedura si asupra celor de fond, iar cand se constata ca acestea sunt
intemeiate, nu se va mai proceda la analiza pe fond a cauzei.
9.1. Exceptiile de procedura pot fi urmatoarele: nerespectarea termenului de
depunere a contestatiei, lipsa calitatii procesuale, lipsa capacitatii, lipsa
unui interes legitim, contestarea altor sume si masuri decat cele care au facut
obiectul actului atacat.
9.2. Exceptiile de fond in procedura de solutionare a plangerilor prealabile pot
fi urmatoarele: necompetenta organului care a incheiat actul contestat,
prescriptia, autoritatea de lucru judecat etc.
9.3. Pentru exceptiile de procedura si exceptiile de fond, plangerea prealabila
poate fi respinsa ca:
a)tardiva, in situatia in care aceasta a fost depusa peste termenul prevazut de
lege;
b) fiind depusa de o persoana lipsita de calitatea de a contesta, in situatia in
care aceasta este formulata de o persoana fizica sau juridica lipsita de
calitate procesuala;
c) fiind depusa de o persoana lipsita de capacitate de exercitiu, potrivit legii;
d) lipsita de interes, in situatia in care contestatorul nu demonstreaza ca a
fost lezat in dreptul sau interesul sau legitim;
e) prematur formulata, in situatia in care masurile sau sumele contestate nu
sunt stabilite cu titlu definitiv in sarcina acestuia.
10. Organul de solutionare competent poate suspenda, prin decizie motivata,
solutionarea cauzei atunci cand organul care a efectuat controlul financiar a
sesizat organele in drept cu privire la existenta indiciilor savarsirii unei
infractiuni a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei
ce urmeaza sa fie data in procedura administrativa.
10.1. La solutionarea plangerii prealabile, organul de solutionare competent se
va pronunta si in raport cu motivarea rezolutiilor organelor de urmarire penala/hotararilor
instantelor judecatoresti, precum si a expertizelor efectuate in cauza, in
masura in care le detine.
11. Prin decizie, plangerea prealabila va putea fi admisa in totalitate sau in
parte ori respinsa.
11.1. In cazul admiterii plangerii prealabile se decide, dupa caz, anularea
totala sau partiala a actului atacat.
11.2. Prin decizie se poate desfiinta total sau partial actul atacat, situatie
in care urmeaza sa se incheie un nou proces-verbal de control financiar care va
avea in vedere strict considerentele deciziei de solutionare.
12. Plangerea prealabila poate fi respinsa ca:
a) neintemeiata, in situatia in care argumentele de fapt si de drept prezentate
in sustinerea plangerii nu sunt de natura sa modifice constatarile din actul
atacat;
b) nemotivata, in situatia in care contestatorul nu prezinta argumente de fapt
si de drept in sustinerea plangerii prealabile sau argumentele aduse nu sunt
incidente cauzei supuse solutionarii;
c) fiind fara obiect, in situatia in care sumele si masurile contestate nu au
fost stabilite prin procesul-verbal de control financiar atacat sau daca prin
reluarea procedurii administrative, luandu-se act de solutia pronuntata de
instanta penala, se constata ca cererea ramane lipsita de obiect.
12.1. Aceste solutii nu sunt prevazute limitativ.
12.2. In cazul in care plangerea prealabila poarta o denumire gresita, insa
cuprinde elementele prevazute la pct. 3, organul de solutionare competent va
proceda la solutionarea acesteia.
13. Decizia privind solutionarea plangerii prealabile se comunica
contestatorului in conditiile art. 44 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003
privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare.
14. Decizia emisa in solutionarea plangerii prealabile poate fi atacata de catre
contestator, la instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta,
in conditiile legii.
