Noul nivel al salariului minim brut pe țara garantat în plată

Începând cu 1 Ianuarie 2018 salariul minim brut se va majora la 1.900 lei, conform Hotărârii de Guvern nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Citeste tot articolul pe TheExperts.ro

Fiecare persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA va avea deschis in mod automat cate un cont propriu la trezoreria de care apartine.

Chiar daca Ordonanta 23/2017 permite deschiderea de conturi si la banci comerciale, fiecare societate va avea deschis din oficiu un cont la trezorerie.

In acest sens, ANAF a creat o pagina (disponibila AICI) prin care se pot afla conturile de TVA pentru fiecare agent economic inregistrat in scopuri de TVA.

Cum afli contul de TVA al unui partener

Contul de TVA al unui partener poate fi aflat interogand pagina ANAF (AICI), in care se va introduce codul de inregistrare fiscala a partenerului si un cod de validare.

Remintim ca sistemul privind plata defalcata a TVA este optional in perioada 1 Octombrie 2017 – 31 Decembrie 2017 si obligatoriu incepand cu 1 Ianuarie 2018.

Intrebare: Doresc sa intreb cum se aplica Split TVA in cazul incasarii facturilor prin factoring si compensare?
Raspuns ANAF: Plata defalcata a TVA nu se aplica in cazul compensarilor.

Intrebare: In cazul in care un furnizor decide sa aplice sistemul in perioada optionala, iar beneficiarul nu face plata corect in 2 conturi separate, beneficiarul va fi susceptibil de amenzi chiar daca el nu aplica Optional sistemul? Sau amenzile sunt aplicabile dupa 1 ian 2018?
Raspuns ANAF: Prin exceptie, in perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017, contul de TVA se poate debita cu TVA achitata in alt cont decat contul de TVA al furnizorului/prestatorului, daca acesta nu a optat pentru aplicarea mecanismului privind plata defalcata a TVA. Persoanele care au optat pentru aplicarea sistemului au obligatia sa vireze in contul de TVA propriu, in termen de maximum 7 zile lucratoare de la incasarea contravalorii livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii TVA care nu a fost platita in contul de TVA de catre beneficiarii care nu au optat pentru aplicarea mecanismului privind plata defalcata a TVA. Sunctiunile se aplica doar persoanelor care au optat pentru aplicarea meceasimului incepand cu 1 octombrie 2017.

Intrebare: Cand trebuie sa deschid cont pentru tva defalcat, daca nu optez pentru aplicarea sistemului de la 1 octombrie?
Raspuns ANAF: De la data aplicarii sistemului privind plata defalcata a TVA, optional sau obligatoriu, trebuie sa detineti un cont de TVA care trebuie sa fie comunicat contribuabililor.

Intrebare: Split TVA se aplica numai pentru facturi sau pentru orice documente de vanzare (de exemplu vanzari cu casele de marcat)? In Art. 22(1) scrie ca prevederile art 1-15 (adica tot ce inseamna split) se aplica pentru FACTURILE emise dupa data de 1 ian. Dupa mine, nu ar rezulta ca s-ar aplica si la vanzari cu amanuntul? Cum comentati legatura/contradictia dintre art. 22(1) si art. 15(3) ? Sau cu alte cuvinte, daca o firma cu tva la facturare are facturi din perioada anterioara pe care le incaseaza dupa 1 ian, va trebui sa-si vireze TVA-ul in contul de TVA, desi a fost declarat si (teoretic) platit? Credeti ca este posibil se se intample (in mod corect) acest lucru dat fiind faptul ca nu cred ca a tinut cineva evidenta incasarilor partiale defalcat pe baza si TVA, cerintele legislative in acest sens fiind doar pentru facturile cu TVA la incasare?
Raspuns ANAF: 1. In conturile de TVA trebuie sa fie depuse şi sume reprezentand TVA incasata in numerar. 2. Potrivit prevederilor legale persoanele impozabile, inregistrate in scopuri de TVA au obligatia sa vireze in contul de TVA propriu, in termen de 7 zile lucratoare de la incasare, TVA aferent facturilor emise inainte de data de 1 ianuarie 2018 sau dupa caz
inainte de data de la care aplica optional plata defalcata a TVA si achitate dupa aceasta data.

Intrebare: Cei care platesc impozit pe venituri din activitati independente nu beneficiaza de facilitati daca se inscriu optional in acest sistem? In Ordonanta scrie doar de impozitul pe profit si de cel micro.
Raspuns ANAF: Facilitatile de care puteti beneficia sunt doar cele prevazute de OG 23/2017.

Intrebare: Un contribuabil care nu aplica in 2017 split TVA, trebuie sa faca plati defalcate furnizorilor care opteaza pentru acest sistem inainte de 01.01.2018? Plata/incasarea cu numerar la robotul bancii, in contul contribuabilului care opteaza pentru acest sistem, se considera plata/incasare cu numerar direct catre contribuabil? Dar plata/incasarea prin intermediul firmelor de curierat?
Raspuns ANAF: In situatia in care clientul nu opteaza pentru aplicarea mecanismului de TVA defacata in perioada 01 octombrie -31 decembrie, nu are obligatia efectuarii platii defalcate a TVA catre furnizor.

Intrebare: Va rugam sa ne precizati daca din contul de TVA de la banca/trezorerie se pot face plati de TVA si taxe vamale catre vama pentru importuri de bunuri.
Raspuns ANAF: Avand in vedere art. 9, potrivit caruia Conturile de TVA se debiteaza cu TVA achitata la bugetul de stat, se poate plati si TVA aferenta importurilor.

Intrebare: O societate de asigurari ce plateste catre service-uri facturile de reparatii emise pe numele asiguratilor are obligatia de a efectua plata defalcat? Din perspectiva societatii de asigurare plata reprezinta o despagubire catre asigurat si este platita direct catre service deoarece este mai facil. Asiguratii pe numele carora este emisa factura de reparatii pot fi persoane neimpozabile sau impozabile.
Raspuns ANAF: Plata de catre asigurator direct catre service a reparatiei unui mijloc de transport nu se incadreaza in operatiunile pentru care nu se aplica plata defalcata a TVA prevazute la art.2 lit. a si lit. b din O.G. nr. 23/2017. Taxa din factura emisa de service trebuia achitata in contul dedicat incasarii si platii TVA indicat in factura.

Intrebare: Daca platesc o factura (cu tva) in data de 10.01.2018 iar factura este emisa in anul 2017, aplic plata defalcata a tva?
Raspuns ANAF: Nu este obligatorie plata defalcata a TVA pentru facturi emise inainte de data de 1 ianuarie 2018 si achitate dupa aceasta data.

Intrebare: Ce se intampla cu tva ul de recuperat al firmelor aflat la 31.12.2017?
Raspuns ANAF: Rambursarea sumelor negative de TVA cuprinse in deconturi cu optiune de rambursare se efectueaza in alt cont decat contul de TVA, cu exceptia situatiei in care titularul solicita rambursarea in contul de TVA.

Intrebare: Neplatitorii de TVA sunt obligati sa achite facturile primite de la furnizorii platitori de TVA separat – suma fara tva intr-un cont si tva-al aferent in alt cont comunicat de furnizor ?
Raspuns ANAF: Da, in situatia descrisa de dvs. exista obligatia efectuarii platii defalcate a T.V.A. in contul de TVA comunicat de furnizor sau publicat pe site-ul ANAF/MFP.

Intrebare: Pana la ce data se depune notificarea la ANAF pentru optiunea pentru inregistrare in sistemul de plata defalcata TVA la 1 octombrie 2017?
Raspuns ANAF: Optiunea pentru inregistrare in sistemul de plata defalcata a TVA incepand cu data de 01.10.2017 se poate depune dupa publicarea in Monitorul Oficial a formularului 086 „Notificare privind optiunea de aplicare a mecanismului de plata defalcata a TVA”.

Intrebare: O factura platita in numerar de un angajat, anexata la un decont de cheltuieli, cum se procedeaza cu split tva?
Raspuns ANAF: TVA se plateste defalcat de catre persoana care incaseaza sumele in numerar (va rugam sa aveti in vedere art. 15 din OG 23/2017).

Intrebare: Cum se procedeaza cu Tva-ul aferent restituirilor de sume catre clientii magazinelor cu vanzare on-line, in cazul produselor returnate? Este necesara aprobare ANAF, tinand cont ca sunt foarte multe operatiuni de acest gen zilnic? Dorim precizari daca toate operatiunile ce implica acest TVA Split de la deschidere cont, cereri catre ANAF ,cu trezoreria,etc se poate face exclusiv on-line.
Raspuns ANAF: Transferurile ce se se efectueaza in urma verificarii efectuate de organul fiscal sunt prevazute la art. 9 alin. (1) lit. e), g), h), j), k) şi l) din O.G. nr. 23/2017.

Intrebare: Cand se vor deschide conturile de TVA de catre Trezorerie?
Raspuns ANAF: Conturile persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA deschise la unitatile Trezoreriei Statului vor fi afisate pe site-ul ANAF si al MFP.

Intrebare: Ce se intampla in situatia in care clientul plateste in mod eronat intreaga valoare in contul curent si nu se plateste taxa in contul de TVA si nu face corectia in cele 7 zile? Furnizorul are obligatia sa vireze din contul sau curent in contul de TVA, suma virata eronat de client? Daca da, in acelasi termen de 7 zile?
Raspuns ANAF: In situatia in care clientul nu efectueaza corectia, respectiv nu efectueaza plata TVA in contul de TVA al furnizorului/prestatorului, acesta va fi sanctionat potrivit art. 19 din Ordonanta Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcata a TVA.

Intrebare: In interiorul celor sapte zile se pot face compensare in sensul ca daca in una din zile din incasarile si platile in numerar rezulta tva de plata iar in urmatoarea zi, de exemplu reiese tva de recuperat?
Raspuns ANAF: Nu se accepta compensari. Diferenta de TVA se calculeaza pentru fiecare zi.

Intrebare: Ce se intampla cu incasarile in cont curent ale Biletelor la Ordin / Cec-urilor primite de la clienti si care au termen de decontare dupa 01.10.2017 ? sau chiar 01.01.2018? Acestea nu pot fi schimbate fiind girate de clientul partenerului nostru?
Raspuns ANAF: Persoanele impozabile au obligatia sa vireze in contul de TVA propriu, in termen de maximum 7 zile lucratoare de la incasarea contravalorii livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii, TVA aferenta instrumentelor de plata emise anterior datei de 1 ianuarie 2018 şi incasate dupa aceasta data.

Intrebare: Contul de tva poate fi executat prin poprire si pentru alte debite in afara de tva?
Raspuns ANAF: Contul de TVA poate fi executat silit pentru plata TVA datorate bugetului de stat, precum si pentru plata altor obligatii bugetare restante existente in evidentele fiscale ale organelor fiscale centrale. Contul de TVA poate fi executat silit si in baza unor titluri executorii, potrivit legii, pentru TVA aferenta unor achizitii de bunuri si/sau servicii.

Intrebare: Intreprinderile individuale platitoare de tva si care tin contabilitatea simplificat sunt asimilate societatilor comerciale in ceea ce priveste acest mecanism?
Raspuns ANAF: Toate persoanele impozabile, fizice sau juridice, au obligatia sa plateasca contravaloarea TVA aferenta achizitiilor de bunuri şi servicii intr-un cont de TVA al furnizorului/prestatorului.

Intrebare: Ce se intampla cu tva-ul facturilor aflate in sold la 01.01.2018 pentru platitorii de tva la incasare? Evident, aplicand tva defalcat de la 01.01.2018.
Raspuns ANAF: Mecanismul privind plata defalcata a T.V.A nu schimba regula privind stabilirea obligatiilor de plata la bugetul de stat a TVA.

Intrebare: In perioada de 7 zile lucratoare sunt permise compensari in interiorul firmei pt tva? In sensul ca daca am incasat numerar o factura pe data de 1 a lunii si efectuez o plata cu op pe data de 2 a lunii, presupunand ca incasarea este mai mare decat plata, cat tva colecat sunt obligat sa virez? Diferenta sau platesc in totalitate tva-ul colectat pe data de 01 si pt. ce am platit furnizorului depun cerere de restituire?
Raspuns ANAF: Persoanele impozabile care efectueaza incasari in numerar au obligatia sa depuna in numerar/sa vireze in contul de TVA propriu, in termen de maximum 7 zile lucratoare de la incasarea contravalorii livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii, diferenta intre TVA aferenta incasarilor in numerar şi TVA aferenta platilor in numerar efectuate intr-o zi.

Intrebare: Lucrez foarte mult cu facturi proforme emise / primite : avand in vedere ca in cele mai multe cazuri factura fiscala difera de proforma, in plus sau in minus, cum se procedeaza in acest caz?
Raspuns ANAF: Plata defalcata a TVA se aplica si sumelor platite/incasate in avans.

Intrebare: Societatile cu cod de TVA anulat vor fi supuse sistemului SPLIT TVA ? Daca da, reglementarile sunt identice cu cele ale societatilor platitoare de TVA?
Raspuns ANAF: Persoanele impozabile si institutiile publice, indiferent daca sunt sau nu inregistrate in scopuri de TVA, au obligatia sa plateasca contravaloarea TVA aferente achizitiilor de bunuri si
servicii intr-un cont de TVA al furnizorului/prestatorului.

Intrebare: In cazul inregistrarii Split TVA cu data de 01.10.2017, se plateste TVA defalcat doar facturilor emise incepand cu data de 01.10.2017, pentru cele mai vechi regulile raman neschimbate? Deoarece, avem furnizori care au scadente de 90/120 de zile, pentru aceste facturi (emise inainte de 01.10.2017) platile lor vor fi neschimbate (nu vor intra in incidenta acestei OG)?
Raspuns ANAF: Pentru facturile emise anterior datei de 1 octombrie 2017, persoanele impozabile au obligatia sa vireze in contul de TVA propriu, in termen de maximum 7 zile lucratoare de la incasare, TVA aferenta facturilor emise inainte de data de 1 ianuarie 2018 sau, dupa caz, inainte de data de la care aplica optional plata defalcata a TVA şi achitate dupa aceasta data.

Intrebare: Daca optez in luna noiembrie pentru plata defalcata de TVA mai beneficiez de reducerea de 5% din impozitul pe profit aferent trimestrului IV?
Raspuns ANAF: Potrivit prevederilor in vigoare, daca optati incepand cu luna noiembrie 2017, beneficiati de facilitatea mentionata.

Intrebare: Daca un partener al meu opteaza pentru sistemul de split TVA de la 01.10.2017 sunt obligata si eu sa am un cont special de TVA chiar daca nu optez pentru acest sistem?
Mai exact:
1. in ce cont o sa imi faca plata pentru baza respectiv pentru TVA un client care a optat pentru split TVA?
2. din ce cont o sa platesc eu baza respectiv TVA-ul unui furnizor care a optat pentru split TVA?
Raspuns ANAF: In situatia in care nu optati pentru aplicarea mecanismului in perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017 nu aveti obligatia utilizari unui cont de TVA.
Incasarile/platile se vor efectua in/din contul curent pentru intreaga suma.

Intrebare: Ce se intampla cu TVA-ul cu drept de deducere aferent achizitiilor pentru care plata s-a facut cu cardul, on line? Avand in vedere ca in prezent exista reglementare doar pentru cei care incaseaza cu cardul, ce reglemantari vor fi pentru platile on line, efectuate cu cardul ?
Raspuns ANAF: Referitor la intrebarea dvs., mecanismul platii defalcate a TVA nu schimba decat modalitatile de efectuare a platilor TVA intre furnizori, clienti şi bugetul de stat, celelalte reguli de stabilire a TVA colectat şi deductibil sunt cele prevazute in Codul Fiscal.

Intrebare: In contextul in care o firma este inregistrata cu tva normal si vine scadenta, ce se intampla daca la data de 25 nu fac plata tva-ului integral, mai putin cu tva-ul neincasat efectiv ?
Raspuns ANAF: Conform dispozitiilor art. 273 din Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor fiscale principale, se datoreaza dupa acest termen dobanzi si penalitati de intarziere.

Intrebare: In cazul unei societati care este in permanenta pozitie de recuperare a TVA de la stat (exportator, proiecte imobiliare aflate in fata de investitii, etc ) si care sporadic are vanzari pe teritoriul Romaniei, pentru care colecteaza TVA, cum se va proceda la transferul sumei colecate in contul de TVA , avand in vedere ca societatea are in permanenta de recuperat TVA si nu doreste sa opteze pentru rambursare?
Raspuns ANAF: In O.G. nr. 23 /2017 nu se prevad exceptii pentru situatia descrisa de dvs. Ca urmare transferurile din contul de TVA in contul curent se efectueaza in urma verificarii facute de organul fiscal, chiar daca aveti deconturi cu suma negativa de taxa pe valoarea adaugata fara optiune de rambursare.

Intrebare: Procesatorul platilor on line, cu cardul, are vreo obligatie referitor la TVA-ul split ?
Raspuns ANAF: Plata defalcata a T.V.A se aplica pentru toate livrarile de bunuri/prestarile de servicii taxabile din punctul de vedere al TVA conform prevederilor Codului fiscal.

Intrebare: Cum se procedeaza avansurile incasate respectiv platite pentru care nu a fost emisa inca o factura? Din ce cont se va face plata?
Raspuns ANAF: Plata se va face in/din contul de TVA al furnizorului/prestatorului/beneficiarului.

Intrebare: Se poate utiliza contul de TVA pentru plata TVA in vama?
Raspuns ANAF: Şi plata TVA in vama se poate face din contul de TVA avand in vedere prevederile O.G. nr. 23/2017, art. 9, alin. (1), lit b) potrivit caruia conturile de TVA se debiteaza cu TVA achitata la bugetul de stat.

Intrebare: Conform Art. 15. – (1) Persoanele impozabile şi institutiile publice, inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, au obligatia sa vireze in contul de TVA propriu, in termen de maximum 7 zile lucratoare de la incasarea contravalorii livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii: TVA aferenta incasarilor prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar; Dar in acest caz platitorul are vreo obligatie? In sensul ca plata va fi debitata din contul curent a furnizorului, toata suma platita inclusiv tva se va face din contul curent.
Raspuns ANAF: In cazul platii contravalorii livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar, platitorul nu are obligatia platii distincte a TVA.

Intrebare: Cum vom proceda in cazul compensarilor intre clienti si furnizori? Cumpar ingrasaminte de miliarde si le dau griu de miliarde. In septembrie firma de la care cumpar ingrasaminte imi vine cu ordin de compensare de 7 sau 10 miliarde. Eu efectiv nu incasez nimic.
Raspuns ANAF: Mecanismul platii defalcate a TVA nu se aplica in cazul compensarilor clienti- furnizori.

Intrebare: De exemplu luni am avut o incasare numerar de 595 lei, din care 95 lei tva. Marti am avut doar plati cu numerar bonuri fiscale in valoare de 238 lei, din care tva 38 lei. Asta inseamna ca peste 7 zile, lunea viitoare cel tarziu, trebuie sa depun in contul de tva 95 lei si marti sa fac cerere de restituire pentru 38 lei? Sau depun luni doar diferenta 95-38=57 lei?
Raspuns ANAF: Calculul obligatiei de a vira in contul de TVA propriu, in termen de maximum 7 zile lucratoare de la incasarea in numerar a contravalorii livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii se face zilnic. In cazul expus, lunea viitoare cel tarziu, trebuie sa depuneti in contul de tva 95 lei.

Intrebare: In cazul in care am TVA de recuperat pot folosi banii din contul deschis pentru TVA, pentru alte plati, si cum se va proceda?
Raspuns ANAF: Nu. Contul de TVA este un cont dedicat incasarii şi platii TVA, sumele existente in cont pot fi utilizate doar pentru plata TVA sau se pot transfera in contul curent in urma verificarii efectuate de organul fiscal ca urmare a cererii depuse de dvs.

Intrebare: Reguli tranzitorii: Emitere factura inainte de 1 ianuarie, incasare dupa 1 ianuarie 2018. Ce reguli se aplica pentru plata acestei facturi?
Raspuns ANAF: TVA aferenta facturilor emise inainte de data de 1 ianuarie 2018 sau, dupa caz, inainte de data de la care aplica optional plata defalcata a TVA si incasata dupa aceasta data, se vireaza de catre beneficiar in contul de TVA propriu, in termen de 7 zile lucratoare de la incasare.

Intrebare: Plata intregii sume facuta gresit in contul curent. Cine suporta penalitatile? (clientul/furnizorul) Furnizorul are obligatia sa il notifice pe client privind aceasta eroare? Care este procedura de corectie?
Raspuns ANAF: Potrivit art 18 din O.G. nr. 23/2017 constituie contraventie plata TVA de catre persoanele impozabile in alt cont decat contul de TVA al furnizorului/prestatorului. Deci sanctiunea este suportata de catre clientul ce efectueaza plata eronat.

Intrebare: Sunt situatii in care, la scadenta avem mai multe plati de tva da facut decat tva-ul incasat, din acest cont separat de tva. Cum se procedeaza in acest caz, se vireaza din contul curent in contul de tva al furnizorului si ulterior, dupa ce incasez tva in acest cont separat, pot transfera in contul curent, diferenta de tva? La compensari prin ordinele de compensare, cum se procedeaza? Nu este dat niciun exemplu pe pagina ANAF.Comisioanele pentru aceste plati multiple de TVA, se pot deconta bugetului? Obligatia pe cheltuieli a firmei creste nejustificat.
Raspuns ANAF: Referitor la situatiile prezentate de dvs. facem urmatoarele precizari:
– in cazul in care sumele din contul de TVA sunt insuficiente pentru plata TVA-ului aferent unor facturi la scadenta, acest cont se crediteaza cu sume transferate din contul curent al titularului;
– transferurile din contul de TVA in contul curent se efectueaza in urma verificarii efectuate de organul fiscal. Transferul se aproba de catre ANAF in termen de maximum 3 zile lucratoare de la depunerea cererii;
– mecanismul platii defalcate a TVA nu se aplica in cazul compensarilor clienti-furnizori.

Intrebare: Avand in vedere costurile de administrare suplimentare care se v-or impune la implamentarea Split Tva, costuri pe care micii antreprenori care au contabilitatea externalizata nu si le permit, ati luat in calcul majorarea plafonului de la care devii obligatoriu platitor de TVA? Ar fi singura solutie pentru supravietuirea micilor afaceri ….
Raspuns ANAF: Prevederile OG 23/2017 trebuie sa fie aplicate in mod corespunzator atat de catre contribuabili cat şi de catre organul fiscal. Aspectele prezentate de dumneavoastra vor fi supuse atentiei Ministerului Finantelor Publice.

Intrebare: Ce se va intampla in cazul in care se efectueaza compensari intre societati? Va afecta acest lucru contul de TVA? Sumele de TVA compensate trebuie sa treaca prin conturile de TVA?
Raspuns ANAF: Mecanismul platii defalcate a TVA nu se aplica compensarilor intre societati.

Intrebare: Se va putea face direct debit pentru contul de TVA (sa se faca automat plati de TVA)?
Raspuns ANAF: Pentru utilizarea serviciului de plati direct debit pentru contul de TVA este necesar sa va adresati institutiei de credit la care este deschis contul de TVA indeplinind conditiile prevazute la art 5 din O.G. nr. 23/2017.

Intrebare: Caz ipotetic:
– cont curent la banca comerciala
– cont TVA la trezorerie
Avem de plata o factura de 25 lei cu TVA inclus
Platim baza 21 lei din contul curent de la banca comerciala.
Pentru TVA-ul de 4 lei, trebuie sa mergem personal la trezorerie cu ordinul de plata?
Daca da, in cat timp, de la data platii sumei de baza?
Daca da, unde este eficienta procesului, cand pierzi minim 2h (birou – trezorerie – birou) pentru a merge personal la trezorerie pentru o astfel de plata.
Pentru ca, Trezoreria NU are internet banking.
Raspuns ANAF: Plata TVA din contul de TVA al beneficiarului in contul de TVA al furnizorului/prestatorului, aferent achizitiilor de bunuri/servcii, inclusiv taxa aferenta avansurilor, se face in acelaşi timp cu plata reprezentand valoarea serviciilor (baza de impozitare a TVA), Se poate deschide cont pentru TVA şi la banca comerciala unde aveti contul curent daca sunt respectate prevedrile art 5 din OG 23/2017.

Intrebare: Nerezidentii inregistrati in scopuri de TVA folosesc conturi din Romania pentru incasarea si plata TVA? Nu pot folosi conturi din afara Romaniei?
Raspuns ANAF: In situatia in care persoana nerezidenta este inregistrata in scopuri de TVA in Romania aceasta are obligati incasarii/platii TVA prin intermediul contului de TVA.

Intrebare: Va rugam sa explicati daca optarea pentru plata defalcata a TVA de la 01.10.2017 anuleaza penalitatile de intarziere a obligatiilor principale-TVA- regasite in fisa sintetica totala a fiecarei societati (penalitati de intarziere calculate) sau se refera la alte penalitati.
Raspuns ANAF: Obligatiile care se anuleaza sunt penalitatile de intarziere aferente obligatiilor fiscale principale reprezentand TVA. restante la 30 septembrie 2017, inclusiv.

Astfel, se sanctioneaza urmatoarele:

e^1) primirea la munca a unei persoane fara transmiterea raportului de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii, cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata;

e^2) primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat, cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata;

e^3) primirea la munca a unui salariat in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial, cu amenda de 10.000 lei pentru fiecare persoana identificata;.

Prin prisma noilor modificari,

Se sanctioneaza primirea la munca a unei persoane fara incheierea unui contract individual de munca, (…) cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata;.

Anterior, pentru primirea la munca de persoane fara incheierea unui contract individual de munca, se prevedea ca “primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1), cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata;”

O obligatie recent introdusa presupune ca “Angajatorul este obligat sa pastreze la locul de munca o copie a contractului individual de munca pentru salariatii care presteaza activitate in acel loc.”
Nerespectarea acestei obligatii se sanctioneaza cu 10.000 lei.

Se introduce posibilitatea ca amenzile sa fie platite la nivelul a 1/2 din minim prin introducerea unui nou aliniat la

Art. 260.
(11) Contravenientul poate achita in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din amenda prevazuta la alin. (1) lit. e)-e3), inspectorul de munca facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.

Ordonanta modifica Alin (5) ar Art. 17 din Codul muncii si impune ca toate modificarile aduse unui contract de munca sa se realizeze prin intocmirea unui act aditional incheiat inainte de data de la care incepe sa produca efecte. Exceptie fac situatiile in care o asemenea modificare ar fi impusa de prin acte normative oficiale sau prin prevederi ale contractului colectiv de munca aplicabil.

Astfel, potrivit noului text de lege,
Art. 17.
(5) Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, anterior producerii modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil.”

Alin (3) enumera, ca elemente ale contractului de munca (ce cad sub incidenta alin (5)), urmatoarele:
a) identitatea partilor;
b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri;
c) sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului;
d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului;
e) criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
f) riscurile specifice postului;
g) data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele;
h) in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora;
i) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;
j) conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;
k) salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul;
l) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana;
m) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului;
n) durata perioadei de proba.

Anterior acestei modificari, textul de lege, care nu mai este aplicabil, prevedea ca orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege.

Atentie asadar: Cele mai multe modificari ale contractului de munca se fac urmare a vointei partilor si mai putin urmare a unor preveeri legale, motiv pentru care, orice act aditional trebuie incheiat la o data anterioara datei de la care produce efecte.

Exemplu:
Pentru modificarea salariului unui salariat incepand cu 1 August 2017,
- INAINTE: actul aditional se putea incheia si inregistra in termen de 20 zile de la data de 1 August 2017
– IN PREZENT: Actul aditional se va incheia oricand inainte de data 1 August.

Munca nedeclarata reprezinta un fenomen de o gravitate crescuta cu care se confrunta societatea, cu consecinte negative atat asupra lucratorului, cat si asupra bugetului de stat, care se manifesta in diferite forme, atat prin nedeclararea catre autoritati a intregii activitati a salariatului, cat si prin declararea partiala a activitatii acestuia, arata fundamentarea in cazul recentei modificari.

Mai mult, legislatia romaneasca nu prevede o definitie a muncii nedeclarate, in prezent, Codul muncii sanctionand doar fapta de a primi la munca o persoana fara incheierea in forma scrisa a contractului individual de munca anterior inceperii activitatii, nu si alte forme in care se manifesta munca nedeclarata.

In acest context se impunea adaptarea legislatiei nationale la noile provocari cu care se confrunta autoritatile in demersul de prevenire si combatere a acestui fenomen, inclusiv prin reglementarea situatiilor care constituie munca nedeclarata, reglementare fara de care aceste fapte nu pot fi sanctionate.

Asadar, in noile conditii, Codul muncii introduse astfel notiunea de munca nedeclarata prin adaugarea unui nou articol (15^1), respectiv:

In sensul prezentei legi, munca nedeclarata reprezinta:
a) primirea la munca a unei persoane fara incheierea contractului individual de munca in forma scrisa, in ziua anterioara inceperii activitatii;
b) primirea la munca a unei persoane fara transmiterea raportului de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii;
c) primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat;
d) primirea la munca a unui salariat in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial.”

De notat aici ca s-a eliminat prevederea potrivit careia “Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului.” Dar aceasta prevedere face referire la forma scris ca mijloc de proba, nu ca eliminarea obligatiei de a incheia contractul in forma scrisa. Cu alte cuvinte, daca toate elementele specifice unui contract de munca sunt indeplinite, mai putin forma scrisa a contractului, salariatul poate proba prin orice mijloc de proba existenta relatiei de munca angajat – angajator.

Un alt aspect important este cel prevazut la litera d), respectiv repartizarea programului de lucru, element obligatoriu in cazul contractelor de munca cu timp partial, asa cum se prevede la Art. 105 Din Codul muncii.

Art. 105. –
(1) Contractul individual de munca cu timp partial cuprinde, in afara elementelor prevazute la art. 17 alin. (3), urmatoarele:
a) durata muncii si repartizarea programului de lucru;
b) conditiile in care se poate modifica programul de lucru;
c) interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora.

Conform noii prevederi, indemnizatia lunara pentru cresterea copilului se va stabili ca si pana acum, repectiv la 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni, din ultimii 2 ani anteriori datei nasterii copilului, cu mentinerea cuantumului minim actual de 85 % din cuantumul salariului minim brut pe tara garantat in plata, insa cu limitarea la un nivel maxim de 8.500 lei.

Prin prezentul act normativ, Executivul clarifica si unele aspecte ce tin de acordarea stimulentului de insertie, in special pentru persoanele care se intorc la activitatea profesionala cu cel putin 60 zile inainte de finalizarea perioadei de concediu pentru cresterea copilului, pentru a nu se mai crea interpretari diferite in aplicare la nivel national; clarificarile nu afecteaza stabilirea si plata stimulentului de insertie, aceasta realizandu-se ca si in prezent.

Informatii suplimentare:

La nivel national, din cei 160.807 de beneficiari de indemnizatie pentru cresterea copilului, circa 1.100 de beneficiari au indemnizatii care depasesc 9.000 lei. In prezent, sunt in plata indemnizatii care reprezinta de pana la 130 ori indemnizatia minima.

Cele mai mari cuantumuri sunt de 159.000 lei, respectiv 108.700 lei (in Bucuresti), 140.000 lei (Arad), 81.000 lei (Valcea), 74.000 lei (Constanta), cuantumuri de 50.000 lei – 60.000 lei putand fi regasite in municipiul Bucuresti si in judetele Galati, Buzau, Dolj, Arad, Dambovita etc.

Din suma totala care se acorda lunar de la buget pentru plata indemnizatiei pentru cresterea copilului, de circa 274 milioane lei, aproximativ 130 milioane lei (47,4% din total) reprezinta plati pentru beneficiarii care primesc cuantumul minim al indemnizatiei (85% din salariul minim brut pe tara garantat in plata – 1.233 lei), iar 1.100 de beneficiari primesc o indemnizatie mai mare de 8.500 lei, primind aproximativ 16 milioane lei lunar (5,9% din total).

Alte state membre ale Uniunii Europene au programe similare, insa nu la fel de generoase ca cel aplicat in Romania.

Majoritatea statelor UE au sisteme de tip contributiv, cu perioade cuprinse intre 6 luni si 3 ani (cu diferente in cazul familiilor monoparentale sau suplimente de perioade in cazul copiilor cu dizabilitati), cuantumurile, de regula, fiind stabilite pornind de la o valoare fixa, la care se adauga o componenta care tine de perioada lucrata, tipul de contract, numarul de copii si ce alte beneficii mai primeste familia.

Cel mai mare cuantum al acestui tip de sprijin se inregistreaza in Germania, 1.800 euro, Romania depasind, in prezent, de 19 ori acest cuantum.

Acest drept nu este unul contributiv ci doar adresat parintilor activi pe piata muncii, iar plata impozitului pe venit nu reprezinta o contributie pentru acoperirea unui risc si sumele astfel colectate la bugetul de stat asigura cheltuielile generale inclusiv cele din sanatate, educatie, ordine publica si aparare si asigurarea altor drepturi sociale.

Subsemnatul _________, domiciliat in ______________, Sector ___, Str. ______________, Nr. ____, Bl. ___, Sc. __, Et. __, Ap __, legitimat cu CI Seria ____ Nr. _____, avand CNP ______________, angajat in baza contractului individual de munca nr ___ din data de ________, avand in vedere prevederile OG 4/2017, declar pe propria raspundere urmatoarele:

– SUNT / NU SUNT elev sau student, cu vârsta până la 26 de ani, aflat într-o formă de școlarizare;

– SUNT / NU SUNT persoana cu dizabilități cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi;

– AM / NU AM calitatea de pensionar pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii si SUNT / NU SUNT pensionat pentru limită de vârstă beneficiind de pensie de serviciu în baza unor legi/statute speciale, CUMULEZ / NU CUMULEZ pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;

Prin prezenta ma obliga sa anunt orice situatie care ar schimba declaratia de mai sus in termen de 20 zile de la data la care a intervenit.

Prezenta declaratie serveste angajatorului ___________________ ca document justificativ pentru aplicarea prevederilor OG 4/2017 cu privire la baza de calcul pentru contributiile sociale datorate de societate.

Data

Semnatura

Cu alte cuvinte:
– in cazul contractelor de munca cu timp partial (exista exceptii), daca nivelul castigului lunar este sub nivelul salariului minim brut pe tara (in prezent 1.450 lei), CAS si CASS datorata de angajator se calculeaza pe baza salariului minim brut (1.450 lei, in prezent);
– in cazul contractelor de munca cu norma intreaga, in cazul in care nivelul castigului salarial lunar este sub nivelul salariului minim brut pe tara CAS si CASS datorata de angajator se calculeaza pe baza salariului minim brut (1.450 lei).

Atentie! Nu este vorba doar de contractele de munca cu timp partial ci de toate contractele pentru care nivelul salariului realizat in cursul unei luni nu atinge nivelul salariului minim.

Calcului salariului realizat se face raportand salariul la numarul de zile lucratoare in care contractul a fost activ.

Astfel:
– in cazul in care contractul s-a incheiat la jumatatea lunii (presupunem o luna cu 20 zile lucratoare, contractul a fost activ timp de 10zile, salariul brut este de 1.450 lei), daca salariatul a muncit toate cele 10 zile lucratoare in care contractul a fost activ, calculul se face la salariul realizat – 725 lei.
– in cazul in care un salariat a avut, din cele 20 zile lucratoare ale unei luni, numai 10 zile lucrate (restul de 10 zile au fost concediu fara plata sau absente nemotivate), venitul realizat este de 725 lei, iar CAS si CASS se aplica la valoarea reprezentand salariul minim brut pe tara – 1.450 lei. O problema o pot reprezenta aici persoanele care incheie contracte de munca si ulterior nu se prezinta la lucru. Pana la desfacerea contractului de munca (procedura anevoioasa si cu reguli specifice), desi salariatul nu realizeaza niciun venit. angajatorul datoreaza contributii pentru el la nivelul salariului minim brut pe tara.
– concediile medicale nu sunt exceptate, astfel incat daca un salariat are intr-o luna concediu medical iar pe total nu realizeaza un venit brut de 1.450 lei, baza de calcul pentru CAS si CASS este 1.450 lei.

Exceptii: situatii in care angajatorul nu va calcula CAS si CASS la salariul minim brut pe tara ci la salariul realizat
a) angajatii sunt elevi sau studenti, cu varsta pana la 26 de ani, aflati intr-o forma de scolarizare;
b) angajatii sunt ucenici, potrivit legii, in varsta de pana la 18 ani;
c) angajatii sunt persoane cu dizabilitati carora prin lege li se recunoaste posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi;
d) angajatii au calitatea de pensionari pentru limita de varsta in sistemul public de pensii, cu exceptia pensionarilor pentru limita de varsta care beneficiaza de pensii de serviciu in baza unor legi/statute speciale, precum si a celor care cumuleaza pensia pentru limita de varsta din sistemul public de pensii cu pensia stabilita in unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
e) angajatii realizeaza in cursul aceleiasi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor in baza a doua sau mai multe contracte individuale de munca, iar baza lunara de calcul cumulata aferenta acestora este cel putin egala cu salariul minim brut pe tara.

Cum se aplica exceptiile
Pentru cazurile prevazute la literele a), c) si d), angajatorul va solicita documente care sa ateste incadrarea in conditiile respective – declaratie pe propria raspundere a angajatului (vezi AICI model declaratie), alte documente
In cazul prevazut la litera e), ordonanta spune ca trebuie sa asteptam procedura de aplicare a Mininsterului Finantelor Publice.

Art. 2 – (1) Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA potrivit art.316 din Codul fiscal au obligatia sa deschida conturi distincte pentru incasarea si plata TVA. Institutiile publice inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal au obligatia sa deschida conturi distincte pentru incasarea TVA. Conturile de TVA se deschid in lei si, dupa caz, in valuta.
(2) Plata defalcata a TVA se aplica pentru toate livrarile de bunuri/prestarile de servicii taxabile din punct de vedere al TVA conform prevederilor Codului fiscal, pentru care locul, conform prevederilor art. 275 sau art. 278 din Codul fiscal, se considera a fi in Romania, efectuate de persoanele prevazute la alin. (1), cu exceptia urmatoarelor:
a) operatiunile pentru care beneficiarul este persoana obligata la plata taxei conform art. 307 alin. (2) – (5) sau art. 331 din Codul fiscal;
b) operatiunile supuse regimurilor speciale prevazute la art. 310 – 3151 din Codul fiscal.

Art. 3 –(1) Persoanele impozabilesi institutiile publice, indiferent daca sunt sau nu inregistrate in scopuri de TVA, au obligatia sa plateasca contravaloarea TVA aferente achizitiilor de bunuri si servicii efectuate intr-un cont distinct deschis de furnizor/prestator conform art. 2 alin. (1).
(2) Prin exceptie de la alin. (1), persoanele fizice impozabile care nu sunt inregistrate si nu au obligatia sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal nu au obligatia sa plateasca contravaloarea TVA aferente achizitiilor de bunuri si servicii efectuate in contul distinct deschis de furnizor/prestator conform art. 2 alin. (1).
(3) In cazul platii partiale a contravalorii livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii, precum si in cazul platii unui avans, fiecare plata se considera ca include si TVA aferenta care se determina prin aplicarea procedeului sutei marite, respectiv 19 x 100/119, in cazul cotei standard, si 9 x 100/109 sau 5 x 100/105, in cazul cotelor reduse. Beneficiarii care platesc partial o factura in care sunt inscrise operatiuni supuse mai multor cote de TVA si/sau mai multor regimuri de
impozitare sunt obligati sa aloce sumele platite cu prioritate pentru operatiunile supuse regimului normal de taxare, in ordinea descrescatoare a cotelor. TVA astfel determinata se plateste in contul distinct deschis de furnizor/prestator conform art. 2 alin. (1).
(4) In cazul grupului fiscal unic prevazut la art. 269 alin. (9) din Codul fiscal, decontarile de sume reprezentand TVA intre membrii grupului se realizeaza prin conturile de TVA prevazute la art. 2 alin. (1) ale acestora.

Art. 4 – (1) Conturile prevazute la art. 2 alin. (1) se deschid la:
a) unitati ale trezoreriei statului – de catre institutiile publice inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, pentru orice incasari in lei;
b) unitati ale trezoreriei statului – de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, care au deschise conturi de disponibilitati la trezoreria statului in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau a altor acte normative in vigoare;
c) unitati ale trezoreriei statului sau la institutii de credit – de catre persoanele impozabileinregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, pentru alte operatiuni decat cele prevazute la lit. b), conform optiunii acestora;
d) institutii de credit –de catre institutiile publice inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal si de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, pentru orice incasari in valuta.
(2) Persoanele impozabile mentionate la alin.(1) lit.c) pot deschide conturile prevazute laart.2 alin. (1) la mai multe institutii de credit.

Art. 5 -(1) Conturile prevazute la art. 2 alin. (1) pot fi deschise la institutiile de credit care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) structura codului IBAN aferent conturilor sa contina in mod unic sirul de caractere ”TVA”;
b) nu permit eliberarea de numerar din acest cont.
(2) Incepand cu data de 1 ianuarie 2018, pentru debitarea si creditarea contului de TVA, institutiile de credit trebuie sa asigure, suplimentar fata de conditiile prevazute la alin.(1),un mecanism automat/manual care sa verifice ca tranzactiile cu instrumente bancare se realizeaza doar intre aceste conturi, dupa cum urmeaza:
a) la debitarea contului de TVA, existenta unui IBAN beneficiar care sa contina in structura sa sirul de caractere ”TVA”
b) permiterea debitarii contului in situatiile prevazute la art. 9 alin. (1) lit. e), g), i) si j) doar cu aprobarea ANAF;
c) in cazul in care nu se respecta conditiile prevazute la lit. a) si b), institutiile de credit nu proceseaza tranzactiile respective.
(3) In cazul in care o institutie de credit care are deschise conturi de TVA nu asigura mecanismul de verificare prevazut la alin. (2), incepand cu data de 1 ianuarie 2018 nu mai poate avea deschise conturi de TVA, singura operatiune permisa fiind transferul soldul contului de TVA de la aceasta intr-un alt cont de TVA al titularului contului deschis la o institutie de credit care a implementat mecanismul de verificare sau in contul de TVA deschis la trezoreria statului.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin.(2), institutiile de credit pot accepta debitarea conturilor de TVA, cu indeplinirea cumulativaa urmatoarelor conditii:
a) debitarea sa se realizeze pe baza aprobarii ANAF, pentru situatiile permise de prezenta ordonanta;
b) debitareasa se realizeze prin creditarea unui cont curent deschis la aceeasi institutie de credit.
(5) Conturile de TVA pot fi deschise, in conditiile prevazute de prezentul articol, automat de catre institutiile de credit pentru clientii acestora care sunt inregistrati in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, fara a fi necesara o cerere din partea acestora, cu obligativitatea comunicarii imediate a contului, a conditiilor de utilizaresi a costurilor aferente.
Clientii au dreptul ca, ulterior primirii comunicarii de la institutia de credit, sa opteze pentru pastrarea contului sau renuntarea unilaterala la acesta in termen de cel mult 90 de zile de la comunicare. Deschiderea conturilor se realizeaza cu respectarea conditiilor prevazute in prezentul articol.
(6) Institutiile de credit care opteazapentru deschiderea automata a conturilor potrivit alin. (5) nu pot percepe niciun cost clientilor care nu isi exprima optiunea in perioada de 90 de zile de la comunicare sau celor care au denuntat unilateral deschiderea contului, cu conditia ca acestia sa nu fi efectuat operatiuni de incasari si plati prin contul respectiv.
(7) Pentru clientii prevazuti la alin. (6), institutiile de credit inchid automat conturile care au fost deschise potrivit alin.(5), la expirarea celor 90 de zile de la comunicare.

Art. 6–(1) Conturile prevazute la art. 2 alin. (1) se deschid la unitatile trezoreriei statului, conform urmatoarelor prevederi:
a) structura codului IBAN aferent conturilor contine sirul de caractere ”TVA”;
b) utilizarea sumelor din cont pentru operatiunile prevazute la art. 9 alin. (1) lit. e), g), i) si j) se realizeaza doar cu aprobarea ANAF;
c) conturile nu sunt purtatoare de dobanda;
d) costurile aferente deschiderii conturilor si comisioanele aferente oricaror operatiuni in legatura cu acestea se suporta de la bugetul trezoreriei statului, fara a fi percepute de la titularii de cont;
e) nu se permite eliberarea de numerar din cont.
(2) Incepand cu data de 1 ianuarie 2018, pentru debitarea si creditarea contului de TVA, trezoreria statului asigura, suplimentar fata de conditiile prevazute la alin.(1),un mecanism automat/manual care sa verifice ca tranzactiile cu instrumente bancare se realizeaza doar intre aceste conturi, dupa cum urmeaza:
a) la debitarea contului de TVA, existenta unui IBAN beneficiar care sa contina in structura sa sirul de caractere ”TVA”;
b) permiterea debitarii contului in situatiile prevazute la art. 9 alin. (1) lit. e), g), i) si j) doar cu aprobarea ANAF. Pentru incasarea sumelor aprobate de ANAF, persoanele impozabile solicita unitatii trezoreriei statului deschiderea unui cont de disponibil distinct, nepurtator de dobanda si pentru care nu se percep comisioane. Prin acest cont pot fi derulate si alte operatiuni stabilite prin Ordin al ministrului finantelor publice;
c) in cazul in care nu se respectaconditiile prevazute la lit. a) si b), trezoreria statului nu proceseaza tranzactiile respective.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin.(2), unitatile trezoreriei statului pot accepta debitarea conturilor de TVA, cu indeplinirea cumulativaa urmatoarelor conditii:
a) operatiunile sa se realizeze pe baza aprobarii ANAF emise pentru operatiunile permise de prezenta ordonanta;
b) debitarea contului de TVA sa se realizeze prin creditarea unui cont curent distinct deschis la trezoreria statului.
(4) Pentru operatorii economici inregistrati in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, conturile se deschid automat la unitatile trezoreriei statului din cadrul organului fiscal competent in administrarea acestora, pe baza Listei operatorilor economici inregistrati in scopuri de TVA intocmite si transmise in sistem informatic de catre organele fiscale competente ale ANAF.Conturile operatorilor economici inregistrati in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal pot fi deschise si la alte unitati ale trezoreriei statului stabilite prin ordin al presedintelui ANAF. Pentru utilizarea sumelor din conturile deschise automat operatorii economici depun la unitatile trezoreriei statului documentele aferente deschiderii contului, cel tarziu la data la care dispun efectuarea unei operatiuni din contul respectiv.
(5) Pentru persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal care nu au deschis un cont in conditiile alin. (4), deschiderea conturilor se realizeazala cererea acestora adresataunitatii trezoreriei statului din cadrul organului fiscal competent in administrarea acestora. Conturile persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA pot fi deschise si la alte unitati ale trezoreriei statului stabilite prin ordin al presedintelui
ANAF.
(6) Conturile deschise potrivit alin.(4) si (5) se publica pe pagina de internet a MFP sau ANAF si se actualizeaza periodic. Informatiile minime publicate sunt: denumirea titularului de cont, codul fiscal, codul IBAN al contului de TVA si unitatea trezoreriei la care este deschis contul.
(7) Pentru institutiile publice inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, conturile se deschid automat la unitatile trezoreriei statului la care acestea au deschise conturile de venituri si cheltuieli prin care isi gestioneaza bugetele. Regulile de deschidere si de functionare a conturilorpentru institutiile publice inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.
(8) In structura codurilor IBAN aferente conturilor de venituri ale bugetului de stat, care se crediteaza cu sume din contul de TVA se include sirul de caractere ”TVA”.
(9) Lista conturilor prevazute la alin. (8) se aproba prin ordin al presedintelui ANAF si se publicape pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice sau ANAF.
(10) Extrasele conturilor prevazute la alin. (4) si (5) pot fi puse gratuit la dispozitia titularilor de cont si in format electronic, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
(11) Metodologia privind inchiderea sau transferul conturilor de TVA deschise la trezorerie statului se realizeaza prinordin al ministrului finantelor publice.

Art. 7 – (1) Institutiile de credit si unitatile trezoreriei statului care primesc prin sistemul electronic de plati instrumente de plata eronate, care au un IBAN platitor ce contine sirul de caractere “TVA” si pentru care codul IBAN beneficiar indicat in mesajul electronic nu este deschis in evidenta proprie in structura primita, au obligatia de a returna sumele respective.
(2) Instrumentele si produsele bancare care implica decontarea contravalorii TVA aferente livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii se utilizeaza cu respectarea prevederilor prezentei ordonante.

Art. 8 – Conturile prevazute la art.2 alin. (1) se crediteaza cu:
a) TVA incasata, aferenta livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii, inclusiv taxa aferenta avansurilor;
b) sume reprezentand TVA virate/depuse conform art. 15alin. (1) si (2);
c) sume transferate dintr-un alt cont de TVA al titularului;
d) sume transferate temporar din contul curent al titularului deschis la aceeasi institutie de credit;
e) sume incasate ca urmare a unor corectii in urma unor erori materiale in procesul de plata;
f) sume incasate ca urmare a corectarii facturilor sau ca urmare a ajustarii bazei de impozitare a TVA conform art. 287 din Codul fiscal;
g) alte sume rezultate din operatiunistabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala;
h) dobanda aferenta contului de TVA.

Art. 9– (1)Conturile prevazute la art.2 alin. (1) se debiteaza cu:
a) TVA achitata in contul de TVA al furnizorului/prestatorului, aferenta achizitiilor de bunuri/servicii, inclusiv taxa aferenta avansurilor;
b) TVA achitata la bugetul de stat;
c)sume transferate intr-un alt cont de TVA deschis de titularul contului;
d) sume achitate intr-un alt cont de TVA ca urmare a unor corectii in urma unor erori materiale in procesul de plata;
e) sume achitate intr-un alt cont decat un cont de TVA, ca urmare a virarii eronate ca urmare a unor corectii in urma unor erori materiale in procesul de plata;
f) sume achitate ca urmare a corectarii facturilor sau ca urmare a ajustarii bazei de impozitare a TVA conform art. 287 din Codul fiscal;
g)sume transferatein contul curent al titularului deschis la aceeasi institutie de credit, in limita sumelor prevazute la art. 8 lit. d);
h)sume transferatein conturile de venituri bugetare/disponibilitati, in cazul institutiilor publice inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal;
i) sume transferate in contul curent, in cazul persoanelor care nu mai au obligatia de a avea un cont conform art.2alin. (1) si nu mai au obligatii de plata privind TVA;
j) alte sumerezultate din operatiuni stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala,cu acordul organului fiscal;
k) comisioanele aferente contului de TVA percepute de institutia de credit.
(2) Este interzisa debitarea conturilor prevazute la art. 2 alin. (1) in alte conditii decat cele prevazute la alin. (1), precum si retragerea de numerar.

Art. 10 -(1) Institutiile publice,indiferent daca sunt sau nu inregistrate in scopuri de TVA, au obligatia sa efectueze plata TVA aferente achizitiilor de bunuri si servicii,direct din conturile corespunzatoare de cheltuieli bugetare sau de disponibilitati, dupa caz, in conturile distincte prevazute la art. 2 alin. (1), deschise de furnizorii de bunuri/prestatorii de servicii, cu respectarea prevederilor de la art.4.Institutiile publice inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscalau obligatia de a transfera integral sumele incasate in contul distinct de TVA prevazut la art. 2, aferente livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii, inclusiv taxa aferenta avansurilor, in conturile de venituri bugetare la care se evidentiazasumele aferente bunurilor/serviciilor facturate.
(2) Institutiile publice inregistrate in scopuri de TVAconform art. 316 din Codul fiscal pot efectua prin contul prevazut la art.2 alin. (1) si alte operatiuni de incasari si plati stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Art. 11 – Rambursarea sumelor negative de TVA cuprinse in deconturi cu optiune de rambursare se efectueaza in alt cont decat contulde TVA prevazut la art. 2 alin. (1), cu exceptia situatiei in care titularul solicita rambursarea in contul de TVA.

Art. 12– Transferurileprevazute la art. 9 alin. (1) lit. e), g),i) si j)se efectueaza in urma controlului fiscal realizat de organul fiscal central. Structura competenta, procedura si conditiile de aprobare atransferuluise aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Art. 13 – Persoanele impozabile si institutiile publice, inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, au obligatia sa comunice contul prevazut la art.2alin. (1) furnizorilor/prestatorilor si beneficiarilor.

Art. 14–(1) Se excepteaza de la prevederile art. 3 platile efectuate cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar.
(2) In cazul instrumentelor de plata, emise dupa 1 octombrie 2017, trebuie sa se asigure respectarea prevederilor art. 3, respectiv plata TVA in contul distinct prevazut la art. 2 alin. (1).

Art. 15 –(1) Persoanele impozabile si institutiile publice, inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal,au obligatia sa vireze in contul de TVApropriu, in termen de maxim 3 zile lucratoare de la incasarea contravalorii livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii:
a) TVA aferenta incasarilor prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar;
b) TVA care nu a fost platita in contul prevazut la art.2 alin. (1)de catrealti beneficiari decat cei prevazuti la art. 3 alin. (1);
c) TVA aferenta instrumentelor de plata emise anterior datei de 1 octombrie 2017 si incasate dupa aceasta data.
(2)Persoanele impozabile si institutiile publice, inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal,au obligatia sa depuna in numerar/sa vireze in contul de TVA propriu, in termen de maximum3 zile lucratoare de la incasarea contravalorii livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii, diferenta intre TVA aferenta incasarilorin numerar si TVA aferenta platilor in numerar efectuate intr-o zi.
(3) In cazul in care creantele rezultate din livrari de bunuri/prestari de servicii sunt cesionate de furnizor/prestator altor persoane, inclusiv prin operatiuni de factoring, cesionarul are obligatia sa plateasca in contul de TVA al furnizorului/prestatorului cedent contravaloarea
TVA din factura care face obiectul cesiunii. In situatia in care suma incasata de la cesionar este inferioara taxei pe valoarea adaugata din factura care face obiectul cesiunii, la data incasarii acestei sume, furnizorul/prestatorul vireaza/depune diferenta in contul de TVA propriu.
(4) In cazul sumelor puse la dispozitia furnizorului/prestatorului intr-un cont de garantii, cont escrow sau alt cont similar la care furnizorul/prestatorul nu are acces decat dupa indeplinirea anumitor conditii, la momentul eliberarii sumelor din aceste conturi se asigura plata TVA aferente sumelor eliberate in contul de TVA al furnizorului/prestatorului.

Art. 16 – Contul prevazut la art.2 alin. (1) poate fi executat silit numai pentru plata TVA datorate bugetului de stat. Contul prevazut la art. 2 alin. (1) poate fi executat silit si in baza unor titluri executorii, potrivit legii, pentru TVA aferenta unor achizitii de bunuri si/sau servicii.

Art. 17 – In cazul incetarii existentei persoanei impozabile prevazute la art. 2 alin. (1), sumele existente in contul/conturile de TVA se fac venit la bugetul de stat.

Art. 18 – Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii ca, potrivit legii, sa fie considerate infractiuni:
a) plata TVA de catre persoanele impozabile si institutiile publice, prevazute la art. 3 alin. (1), in alt cont decat contul de TVA al furnizorului/prestatorului, in conditiile in care acesta a comunicat beneficiarului un cont de TVA;
b) nerespectarea de catre persoanele impozabile si institutiile publice, inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, a obligatiilor prevazute la art.2 alin. (1) si art. 12;
c) nerespectarea de catre persoanele impozabile si institutiile publice, inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, a obligatiilor prevazute la art. 15;
d) debitarea contului de TVA de catre titular in alte conditii decat cele prevazute de prezenta ordonanta in perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017.

Art. 19 – Contraventiile prevazute la art.18 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, contraventia de la art. 18 lit.a) si d),cu o amenda egala cu 50% din suma reprezentand TVA nevirata in contul de TVA al furnizorului/prestatorului;
b) contraventiile de la art. 18lit.b), cu amenda cuprinsa intre 2000 lei si 4000 lei;
c)prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contraventiilor, contraventia de la art. 18 lit. c), cu o amenda egala cu 10% din
suma reprezentand TVA nevirata in contul de TVA al furnizorului/prestatorului.

Art. 20 – In cazul furnizorilor/prestatorilor care nu si-au indeplinit obligatia de a deschide contul prevazut la art. 2 alin. (1) sau nu au comunicat acest cont beneficiarilor, beneficiarii prevazuti la art.3 au obligatia sa plateasca suma reprezentand TVA aferenta achizitiilor in contul
de TVA al furnizorului/prestatorului deschis la trezoreria statului.

Art. 21 – (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre organele fiscale competente. Prevederile prezentei ordonante se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din minimul amenzii prevazute in prezeta ordonanta, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.

Art. 22 – (1) Prevederile art. 1 – 15 se aplica optionalincepand cu data de 1 septembrie 2017, pentru facturile emise/avansurile incasate incepand cu 1 septembrie 2017 si obligatoriu incepand cu data de 1 octombrie 2017, pentru facturile emise/avansurile incasate incepand cu 1 octombrie 2017.
(2) Prevederile art. 16 si 17 se aplica incepand cu 1 septembrie 2017.
(3) Prevederile art. 18– 21 se aplica incepand cu 1 octombrie 2017.
(4) Pana la data de 1 octombrie 2017, persoanele impozabile,inclusiv cele care se afla sub incidenta legislatiei privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, si institutiile publice, inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, trebuie sa deschida cel putin un cont distinct de TVA conform prevederilor art. 2alin. (1) si sa comunice acest cont tuturor furnizorilor/prestatorilor si
beneficiarilor.
(5) Persoanele impozabile care se inregistreaza in scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal dupa data de 30 septembrie 2017, au obligatia sa deschida cel putin un cont distinct pentru incasarea si plata TVA, odata cu inregistrarea in scopuri de TVA. Institutiile publice care se inregistreaza in scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal dupa data de 30 septembrie 2017, au obligatia sa deschida conturi distincte pentru incasarea TVA, odata cu inregistrarea in scopuri de TVA.

Aceasta reglementare creeaza posibilitatea verificarii in timp real a formei de angajare a persoanelor care desfasoara activitate la locul de munca controlat, prin confruntarea imediata a datelor existente in documente cu cele transmise in registrul general de evidenta a salariatilor.

Modificarea Codului muncii vizeaza adaptarea legislatiei nationale la noile provocari cu care se confrunta autoritatile, in special cele legate de fenomenul muncii nedeclarate.

Actul normativ reglementeaza situatiile care constituie munca nedeclarata:
– Primirea la munca a unei persoane fara incheierea contractului individual de munca in forma scrisa, in ziua anterioara inceperii activitatii;
– Primirea la munca a unei persoane fara transmiterea raportului de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii;
– Primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat;
– Primirea la munca a unui salariat in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial.

Se inaspresc sanctiunile pentru incalcarea prevederilor codului muncii
– se inaspreste regimul sanctionator al muncii nedeclarate prin eliminarea limitei de 5 persoane stabilite pana in prezent, pentru incadrarea faptei ca si contraventie;
– creste cuantumul amenzii contraventionale aplicate pentru munca nedeclarata;
– inspectorii de munca vor avea competenta de a sista activitatea locului de munca supus controlului in cazurile in care constata cazuri de munca nedeclarata;
– primirea la munca a unei persoane aflata ilegal in Romania, cunoscand ca aceasta este victima a traficului de persoane, constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

In vederea incurajarii contravenientului la conformare si la plata benevola a amenzii contraventionale, s-a instituit posibilitatea achitarii a jumatate din amenda in termen de cel mult 48 de ore de la data comunicarii procesului verbal de sanctionare.

Actul normativ a fost adoptat avand in vedere ca timbrul de mediu a fost declarat partial ilegal de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene si urma declansarea a unei actiuni in constatarea neindeplinirii obligatiilor de stat membru al Uniunii Europene.

Ordonanta reglementeaza restituirea pe cale administrativa, la cerere, a sumelor reprezentand taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule si timbrul de mediu pentru autovehicule.

Cine poate solicita restituirea
Taxa poate fi solicitata de catre contribuabilii care au achitat taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, conform Legii 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, taxa pe poluare pentru autovehicule, prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008, aprobata cu modificari prin Legea nr. 140/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevazuta de Legea nr. 9/2012, si timbrul de mediu pentru autovehicule, prevazut de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 37/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, care nu au beneficiat inca de restituire.

Care este procedura pentru solicitarea restituirii taxei. Termenul pentru depunerea cererii
Contribuabilii care au achitat si nu au recuperat taxa pana la intrarea in vigoare a actului normativ vor solicita in scris, organului central fiscal competent, pana la 31 august 2018, sub sanctiunea decaderii, restituirea sumelor achitate si a dobanzilor aferente acestora, datorate pentru perioada cuprinsa intre data perceperii si data restituirii.

Nivelul dobanzii pe care statul urmeaza sa o plateasca
Nivelul dobanzii va fi de 0,02% pentru fiecare zi de intarziere.

Model cerere pentru restituirea taxelor auto
Modelul cererii urmeaza a fi va fi aprobat.

Calendarul rambursarii sumelor reprezentand taxele auto returnate
Sumele vor fi rambursarte astfel:
– pentru taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, in perioada 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2018;
– pentru timbrul de mediu pentru autovehicule, in perioada 1 septembrie 2018 – 31 martie 2019.

Astfel, nu depun raportari contabile la 30.06.2017 urmatorii agenti economici:
– entitatile care la in exercitiul financiar incheiat la 31.12.2016 au inrgistrat o cifra de afaceri mai mica de 220.000 lei;
– entitatile care nu au desfașurat activitate de la data infiintarii pana la 30 iunie 2017
– entitatile care in tot semestrul I al anului 2017 s-au aflat in inactivitate temporara
– entitatile infiintate in cursul anului 2017
– persoanele juridice care se afla in curs de lichidare, potrivit legii.

Insa, intocmesc raportari semestriale la 30.06.2017 agentii economici care au optat pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic.

Cum se depun raportarile contabile la 30.06.2017
Raportarile contabile la 30.06.2017 se intocmesc si de depun utilizand fisierul .pdf inteligent pus la dispozitie de ANAF, care poate fi descarcat aici: Raportari contabile la 30.06.2017, astfel:
– la unitatile teritoriale ale MFP, in format hartie si in format electronic, la registratura unitatilor teritoriale ale Ministerului Finantelor sau la oficiile postale, prin scrisori cu valoare declarata.
– online, pe portalul www.e-guvernare.ro, avand atasata o semnatura electronica extinsa.

Sanctiuni in cazul depunerii cu intarziere a raportarilor contabile la 30.06.2017
Pentru depunerea cu intarziere a raportarilor contabile la 30.06.2017, Legea contabilitatii prevede urmatoarele sanctiuni:
– amenda de la 300 la 1.000 de lei, daca perioada de intarziere este cuprinsa intre una si 15 zile lucratoare;
– amenda de la 1.000 la 3.000 de lei, daca perioada de intarziere este cuprins intre 16 si 30 de zile lucratoare;
– amenda de la 1.500 la 4.500 de lei, daca perioada de intarziere depaseste 30 de zile lucratoare.
Nedepunerea se sanctioneaza, potrivit aceleiasi legi, cu amenda de la 2.000 la 5.000 lei.

Ca urmare, pentru veniturile realizate in baza contractelor individuale de munca cu norma intreaga sau cu timp partial, inclusiv in cazul celor care prevad plata in acord, al caror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata, venitul luat in calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contributiilor sociale datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora, este venitul realizat, chiar daca acesta este sub nivelul salariului minim.

Din analiza evolutiei numarului contractelor de munca cu timp partial, se constata faptul ca, in perioada 2012-2016, numarul contractelor de munca cu timp partial inregistrate la Inspectia muncii a avut o evolutie ascendenta. La 31 decembrie 2016 numarul lor a ajuns la 1.129.663 contracte cu timp partial, in crestere cu 3,7 % fata de aceeasi perioada a anului anterior, iar ponderea contractelor cu timp partial in totalul contractelor de munca active s-a majorat de la 15,8% in anul 2012 la 18,1% in anul 2016.

Potrivit datelor statistice publicate de Inspectia muncii, numarul salariatilor activi, era de 5.478.666 la 31 decembrie 2016, in timp ce numarul contractelor cu norma intreaga era de 5.109.504, context in care putem aprecia ca numarul persoanelor care aveau numai un singur contract de munca si acela cu timp partial era de 369.162 persoane.

Numarul asiguratilor cu contract de munca cu norma intreaga din evidenta CNPP la nivelul lunii decembrie 2016, care aveau venit pana sau egal cu salariul de baza minim brut garantat in plata, era de 767.347 persoane (16,5%). Din acestia 282.883 persoane (36,9%) aveau venituri medii brute de 753 lei.

Numarul asiguratilor cu contract de munca cu timp partial din evidenta CNPP la nivelul lunii decembrie 2016, care aveau venit pana sau egal cu salariul de baza minim brut garantat in plata, era de 592.068 persoane (83,2%). Din acestia 587.158 persoane (99,2%) aveau venituri medii brute de 513 lei.

Din corelarea informatiilor mentionate mai sus, rezulta ca:
– exista circa 1,1-1,2 mil. contracte de munca cu timp partial;
– 370 mii salariati activi au un singur contract de munca cu timp partial;
– aproximativ 710 mii asigurati cu contracte de munca cu timp partial, au un venit mediu brut de 903 lei/lunar (decembrie 2016);
– 70 mii salariati activi au un singur contract de munca cu timp partial;
– circa 282 mii persoane desi aveau contract de munca cu norma intreaga erau inregistrati la Casa de Pensii cu un venit mediu brut de 753 lei, adica la 60,2 % din salariul de baza minim brut de 1.250 lei.

Prin urmare, MFP constata necesitatea implementarii unor masuri fiscale care sa asigurare plata de catre angajator a contributiei pentru pensii si sanatate la nivelul salariului minim pentru toti salariatii, inclusiv pentru cei cu timp partial de lucru si cei cu plata in acord, in scopul protejarii si acestor categorii de salariati prin prisma drepturilor de pensii si de ocrotire a sanatatii.

Concret, incepand cu data de 1 august 2017, firmele care desfasoara activitati in HoReCa (hoteluri, restaurante, catering) si au avut in anul 2016 afaceri cuprinse intre 100.001 si 500.000 euro vor trebui sa aplice impozitul “micro”, chiar daca desfasoara efectiv activitati vizate de impozitul specific. Altfel spus, regimul “micro” de impozitare (unde sunt aplicate cote de 1% sau 3% in functie de existenta sau nu a angajatilor) va avea intaietate in fata impozitului specific.

Contribuabilii vizati de aceasta modificare vor fi obligati sa achite, pana la data de 25 august 2017, impozitul specific aferent perioadei ianuarie – iulie 2017, fara a mai exista obligatia declararii si platii impozitului specific aferent primului semestru din an.

Prin urmare, firmele vizate de modificare vor depune formularul 100 “Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat” pana la 25 august 2017, in care vor declara impozitul specific aferent perioadei 1 ianuarie – 31 iulie 2017.

Asadar, vor exista numerosi contribuabili din industria hoteliera, restaurante si alimentatie publica ce vor plati in 2017 atat impozit specific, pentru primele 7 luni ale anului, cat si impozit pe veniturile micro, pentru restul anului.

Dar exista si o a treia categorie de firme. Aceasta deoarece normele de aplicare la Legea impozitului specific au stabilit ca firmele vizate de aplicarea impozitului specific, ce desfasoara insa si alte activitati trebuie sa plateasca un impozit mixt, platind concomitent atat impozit specific pentru veniturile din activitatile corespunzatoare celor 8 clase CAEN prevazute de Legea nr.170/ 2016, cat si impozit pe profit pentru veniturile din celelalte activitati.

Astfel, proba scrisa se va desfasura in data de 7 octombrie, la disciplinele Contabilitate, Fiscalitate si Drept – pentru categoriile expert contabil si contabil autorizat –, iar in data de 14 octombrie va avea loc proba scrisa la disciplinele Evaluare economica si financiara a intreprinderilor, Audit, Expertiza contabila si Doctrina si deontologie – doar pentru categoria expert contabil.

Termenul limita pentru inscriere
Dosarele de inscriere la examen se pot depune la sediile filialelor CECCAR pana la data de 8 septembrie 2017.

Conditii pentru inscrierea la examenul pentru profesia de expert contabil
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
a) are capacitate de exercitiu deplina;
b) are studii economice superioare cu diploma recunoscuta de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului;
c) nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale.

La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii si conferentiarii universitari, doctorii in economie si doctorii docenti, cu specialitatea finante sau contabilitate, au acces la profesia de expert contabil pe baza titlului de doctor, cu indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) lit. a) si c) si sustinerea unui interviu privind normele de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati.

Recunoasterea calitatii de expert contabil sau contabil autorizat persoanelor fizice straine membre ale unor organisme de acreditare recunoscute pe plan international se obtine prin sustinerea unui interviu potrivit normelor elaborate in acest sens de Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.

La cerere, persoanele care au calitatea de contabil autorizat si care, ulterior dobandirii acestei calitati, indeplinesc conditia prevazuta la alin. (1) lit. b) au acces la profesia de expert contabil prin sustinerea unui examen de diferenta la disciplinele: Contabilitate, Expertiza contabila, Doctrina si deontologia profesiei contabile, Audit financiar si Evaluare economica si financiara a intreprinderilor. Aceste examene se sustin in cadrul sesiunilor de examene organizate pentru admiterea la stagiu a expertilor contabili.

Conditii pentru inscrierea la examenul pentru profesia de contabil autorizat
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de contabil autorizat persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
a) are capacitate de exercitiu deplina;
b) are studii medii cu diploma recunoscuta de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului;
c) nu a suferit nicio condamnare, care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale.

Centrele de examen vor fi stabilite, potrivit CECCAR, ulterior inscrierilor, in functie de numarul de candidati din fiecare judet.

Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor, modificarea unilaterala fiind posibila numai in cazurile si in conditiile prevazute de Codul Muncii.

Acest acord trebuie sa fie materializat intr-un inscris, respectiv in actul aditional la contractul individual de munca, insa, potrivit MMJS, acesta trebuie sa fie incheiat anterior producerii efectelor juridice ale modificarii si nu in 20 de zile lucratoare dupa producerea modificarii, efectele producandu-se pentru viitor si nu retroactiv, cum este stipulat in prezent.

In aceste conditii, modificarea contractelor de munca ar urma sa se faca inainte de data la care incep sa produca efecte, proiectul de lege mentionand ca
“Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, anterior producerii modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege”.

Alin (3) invocat anterior, respectiv elementele pentru modificarea carora este necesara incheierea unui act aditional inainte de a produce efecte sunt urmatoarele:
a) identitatea partilor;
b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri;
c) sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului;
d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului;
e) criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
f) riscurile specifice postului;
g) data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele;
h) in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora;
i) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;
j) conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;
k) salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul;
l) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana;
m) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului;
n) durata perioadei de proba.
Modificarile sunt inca in forma de proiect si nu se aplica momentan.

Munca nedeclarata, potrivit proiectului de lege, reprezinta:
a. primirea la munca a unei persoane fara incheierea contractului individual de munca in forma scrisa, in ziua anterioara inceperii activitatii.
b. primirea la munca a unei persoane fara inregistrarea raportului de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii.
c. primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat.
d. primirea la munca a unui salariat in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial.

In aceste conditii, aflat in situatia de a fi fost angajat fara contract de munca incheiat in forma scrisa, asa cum prevede legislatia la momentul actual, salariatul va face dovada prestarii muncii prin orice mijloc de proba, in ajutorul sau venind o alta modificare a Codului Muncii care prevede ca “in situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa, se prezuma ca a fost incheiat pe durata nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba.”

De altfel, desi nu se renunta la forma scrisa a contractului de munca, el ramanand actul care sta la baza relatiilor de tip salarial, se considera necesara abrogarea prevederii potrivit careia “Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului”, eliminarea conditiei ad validitatem si mentinerea conditiei ad probationem pentru forma scrisa a contractului individual de munca avand in vedere ca dovada existentei raportului de munca se poate face prin orice alt mijloc de proba.

In plus, tot modificare la Codul muncii, se prevede ca “Angajatorul are obligatia de a tine la locul de munca evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidentierea orei de incepere si a celei de sfarsit a programului de lucru, si de a supune controlului inspectorilor de munca aceasta evidenta, ori de cate ori se solicita acest lucru”.

Aceasta obligatie exista si in prezent dar mult mai sumar enuntata, respectiv “Angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta ori de cate ori este solicitat.”

Modificarile sunt inca in forma de proiect si nu se aplica momentan.

In fapt, munca nedeclarata reprezinta orice activitate remunerata care este legala in ceea ce priveste natura sa, dar nu este declarata autoritatilor publice. Prin urmare, prin prestarea activitatii fara declararea acesteia, statul nu isi exercita atributul sau fiscal asupra veniturilor provenite din munca realizata, iar salariatul nu beneficiaza de protectia reglementata de legislatia muncii.

Lipsa unui contract de munca si neinregistrarea acestuia nu inseamna ca munca nu a fost prestata sau ca “salariatul” nu si-a primit contravaloarea prestatiei. Formele diferite de munca nedeclarata se manifesta atat prin nedeclararea catre autoritati a intregii activitati a salariatului cat si prin nedeclararea catre autoritati a unei parti din activitatea salariatului.

Ministerul considera necesara abrogarea prevederii potrivit careia “Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului”, eliminarea conditiei ad validitatem si mentinerea conditiei ad probationem pentru forma scrisa a contractului individual de munca avand in vedere ca dovada existentei raportului de munca se poate face prin orice alt mijloc de proba.

Astfel, munca nedeclarata ar fi:
– primirea la munca a unei persoane fara incheierea contractului individual de munca in ziua anterioara inceperii activitatii.
– neinregistrarea raportului de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii.
– primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat.
– primirea la munca a unui salariat in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial.

Alin 1 al Art. 16 ar urma sa fie reformulat astfel:
“Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. In situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa, se prezuma ca a fost incheiat pe o durata nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba”.

In plus, Conform Art. 41 alin. (1) si (2) Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor, modificarea unilaterala fiind posibila numai in cazurile si in conditiile prevazute de Codul Muncii. Cum acest acord trebuie sa fie materializat intr-un inscris, respectiv in actul aditional la contractul individual de munca, Ministerul apreciaza ca acesta trebuie sa fie incheiat anterior producerii efectelor juridice ale modificarii si nu in 20 de zile lucratoare dupa producerea modificarii, efectele producandu-se pentru viitor si nu retroactiv, cum este stipulat in prezent.

Avand in vedere considerentele de mai sus,Ministerul propune modificarea si completarea art. 17 alin. (5) “Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, anterior producerii modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege”.

Lipsa unor prevederi clare referitoare la modalitatea de intocmire, completare, modificare, pastrare si prezentare a documentelor privind evidenta timpului lucrat, precum si lipsa unui mecanism legal coercitiv care sa oblige angajatorul la intocmirea prin evidentierea reala si corecta a orelor lucrate in cuprinsul acestor documente, conduce in mod inevitabil la posibilitatea de a incalca obligatiile legale, fara ca Inspectia Muncii sa poata avea un rol activ si sa poata dispune masuri cu caracter obligatoriu care sa restabileasca starea de legalitate.

Ministerul considera ca este necesara o astfel de evidenta pentru a exista posibilitatea verificarii orelor de munca prestate real de catre salariati, avand in vedere ca in multe situatii evidenta timpului de munca prezentata de catre angajator, de obicei ulterior verificarii efectuate la locul de munca, nu corespunde cu situatia de fapt.

Avand in vedere considerentele de mai sus, Ministerul propune modificarea art 119, astfel:

„Angajatorul are obligatia de a tine la locul de munca evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidentierea orei de incepere si a celei de sfarsit a programului de lucru, si de a supune controlului inspectorilor de munca aceasta evidenta, ori de cate ori se solicita acest lucru”.

Intreaga documentatie referitoare la noul proiect de lege poate fi gasita pe site-ul MMJS.

Precizam ca aceste modificari sunt doar propuneri ale MMJS si nu modificari aduse in mod legal Codului Muncii.

1. Tele-munca reprezinta forma de organizare a muncii in care o activitate care ar putea fi efectuata in cadrul locului de munca organizat de angajator, se realizeaza de catre un salariat, de la distanta de aceasta locatie, in mod regulat si voluntar, folosind tehnologia informatiei si comunicatiilor.

2. Telemunca se aplica numai in domeniile de activitate in care este posibila desfasurarea activitatii in acest regim, angajatorilor, salariatilor si reprezentantilor salariatilor, care isi desfasoara activitatea in conditile prevazute de Codul Muncii

3. Relatia dintre angajat si angajator are la baza un contract individual de munca cu norma intreaga sau al unui act aditional la acesta.

4. Activitatea de tele-munca se realizeaza cel putin o zi pe luna.

5. Programul de lucru se organizeaza de catre angajat (in aceste conditii telelucrator sau telesalariat) de comun acord cu angajatorul, cu respectarea regulamentului intern si/sau contractului colectiv de munca.

6. Telesalariatii nu pot efectua ore suplimentare.

7. Activitatea de tele-munca are la baza un contract de munca incheiat in conditiile prevazute de Codul Muncii. In plus fata de contractul standard, contractul de tele-munca va mai contine urmatoarele elemente:
a) precizarea expresa ca salariatul lucreaza in regim de tele-munca;
b) perioada si/sau zilele in care se presteaza activitatea de tele-munca de catre tele-salariat;
c) locul/locurile desfasurarii activitatii de tele-munca, convenite de parti;
d) intervalul orar in care se desfasoara activitatea de tele-munca si in cadrul caruia angajatorul este in drept sa verifice activitatea tele-salariatului si modalitatea concreta de realizare a controlului;
e) modalitatea de evidentiere a orelor de munca prestate de tele-salariat;
f) responsabilitatile partilor convenite in functie de locul/locurile desfasurarii activitatii de tele-munca, inclusiv responsabilitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
g) obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la locul desfasurarii activitatii de tele-munca a materialelor pe care tele-salariatul le utilizeaza in activitatea sa, dupa caz;
h) obligatia angajatorului de a informa tele-sariatul cu privire la dispozitiile din reglementarile legale, din contractul colectiv de munca aplicabil si/sau regulamentul intern, in materia protectiei datelor cu caracter personal, precum si obligatia tele-salariatului de a respecta aceste prevederi;
i) masurile pentru ca tele-salariatul sa nu fie izolat de restul angajatilor si care asigura acestuia posibilitatea de a se intalni cu colegii in mod regulat.

8. Activitatea de tele-munca nu poate fi desfasurata pe parcursul perioadei de proba.

9. Angajatorul ramane obligat sa asigure securitatea si sanatatea in munca la locurile de desfasurare a activitatii de tele-munca, in functie de particularitatile specifice ale acestor locuri si de cele convenite in cadrul contractului individual de munca.

10. Angajatul are obligatii specifice, respectiv:
a) sa informeze angajatorul cu privire la echipamentele de munca utilizate si la conditiile existente la locurile desfasurarii activitatii de tele-munca si sa ii permita acestuia accesul, in masura in care este posibil, in vederea stabilirii si realizarii masurilor de securitate si sanatate in munca, necesare conform clauzelor din contractul individual de munca ori in vederea cercetarii evenimentelor;
b) sa nu schimbe conditiile de securitate si sanatate in munca de la locurile in care desfasoara activitatea de tele–munca;
c) sa utilizeze numai echipamente de munca care nu prezinta pericol pentru securitatea si sanatatea sa;
d) sa isi desfasoare activitatea cu respectarea dispozitiilor privind obligatiile lucratorilor, asa cum sunt ele prevazute de Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/200, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si in conformitate cu clauzele contractului individual de munca. Pentru verificarea aplicarii si respectarii cerintelor legale din domeniul securitatii si sanatatii in munca si al relatiilor de munca, reprezentantii autoritatilor competente au acces la locurile de desfasurare a activitatii de tele-munca, in conditiile stipulate in legislatia aplicabila. In cazul in care locul de desfasurare a activitatii tele-salariatului este la domiciliul acestuia, accesul in locatie se acorda doar in urma notificarii in avans a tele-salariatului si sub rezerva consimtamantului acestuia.

Un element obligatoriu al contractului individual de munca il constituie locul muncii. Potrivit Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006, prin loc de munca se intelege locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii.

Codul muncii prevede si posibilitatea de a lucra de acasa cu contract de munca la domiciliu. Principala particularitate a acestui contract de munca este ca atributiile de serviciu se executa la domiciliul salariatului, locul muncii fiind in aceasta situatie domiciliul acestuia.

Tele-munca (mai bine cunoscuta drept teleworking) este atat un mijloc pentru companii de a-si moderniza organizarea muncii, precum si un mijloc pentru salariati de a-si reconcilia munca si viata sociala se arata pe site-ul MMJS.

Astfel, prin tele-munca, se preconizeaza urmatoarele schimbari:

Pentru categoriile de locuri de munca in care se utilizeaza tehnologia informatiei si comunicatiilor, proiectul de act normativ instituie un drept si nu o obligatie, in sensul stabilirii consensuale de catre parti a locului de desfasurare a activitatii salariatului.

Prin prezentul proiect de act normativ:
– se va realiza flexibilizarea si adaptarea relatiilor de munca la realitatile socio-economice actuale, in raport cu evolutia dinamica a pietei muncii;
– se vor stabili avantaje, atat pentru salariat, cat si pentru angajator. Mai precis, pentru angajator se vor reduce costurile administrative in vederea inchirierii spatiilor, cheltuielile cu utilitatile, consumul de carburant, precum si parcul auto.

In ceea ce il priveste pe salariat, avantajele constau in eliminarea costurilor de bani si de timp cu deplasarea de la si pana la sediul angajatorului, precum si libertatea alegerii locului de munca si valorificarea timpului de lucru, in vederea imbunatatirii echilibrului intre viata profesionala si cea personala.
– vor creste sansele persoanelor cu dizabilitati pe piata muncii.

Proiectul de act normativ poate fi descarcat de pe site-ul MMJS: descarca proiect act normativ tele-munca.

Ghidul se adreseaza persoanelor fizice care intentioneaza sa redirectioneze 2% din impozitul pe venitul realizat in anul 2016, prin depunerea formularului 230 „Cerere privind
destinatia sumei reprezentând pâna la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii si din pensii”.

Iata mai jos cuprinsul ghidului:
1. Cine poate depune formularul 230?
2. Obtinerea, completarea si depunerea formularului
2.1. Obtinerea formularului
2.2. Completarea formularului
2.3. Depunerea formularului
3. Termenul de depunere
4. Completarea formularului 230 pentru acordarea de burse private
5. Completarea formularului 230 pentru sustinerea entitatilor nonprofit sau unitatilor de cult
4. Completarea formularului 230 pentru acordarea de burse private
6. Informatii suplimentare
7. MODEL de completare a FORMULARULUI 230 – pentru BURSA PRIVATA
8. MODEL de completare a FORMULARULUI 230 – pentru SUSTINEREA UNEI ENTITATI NONPROFIT
9. MODEL de completare a FORMULARULUI 230 – SUSTINEREA A DOUA ENTITATI NONPROFIT

Ghidul poate fi descarcat direct de pe site-ul ANAF, aici:

Ghidul fiscal al contribuabililor care intentioneaza sa redirectioneze 2% din impozitul pe venitul realizat in anul 2016
_

Ghidul fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor se refera la inchirierea bunurilor mobile si imobile, exclusiv arenda si inchirierea in scop turistic.

Iata mai jos cuprinsul materialului editat de ANAF:
1. Definirea veniturilor din cedarea folosintei bunurilor
2. Inregistrarea contractului intre parti
3. Depunerea declaratiei privind venitul estimat/norma de venit
4. Decizia de impunere pentru plati anticipate cu titlu de impozit
5. Stabilirea venitului brut anual din cedarea folosintei bunurilor
6. Stabilirea venitului net anual din cedarea folosintei bunurilor
7. Emiterea deciziei de impunere anuala
8. Modalitati de plata a impozitului
9. Rezilierea contractului de inchiriere
10. Contributia de asigurari sociale de sanatate datorata
11. Sanctiuni
12. Informatii suplimentare

Ghidul, publicat in 15.05.2017 este disponibil pe site-ul ANAF si poate fi descarcat de aici:

Ghidul fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor

_

Ghidul se adresează persoanelor juridice romane care, care, prin derogare de la prevederile Titlului II – Impozitul pe profit – din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completarile ulterioare, au obligatia de platt a impozitului specific, reglementat potrivit legislatiei in domeniu.

Iata mai jos cuprinsul materialului:
1. Cui se adresează acest ghid?
2. Persoanele obligate la plata impozitului specific
3. Declararea mentiunilor
4. Anul fiscal, calculul perioadei impozabile
5. Reguli generale de aplicare a impozitului specific unor activitati
6. Reguli pentru calculul impozitului specific anual
7. Prevederi fiscale referitoare la pierderi fiscale, amortizare, impozitul pe dividende si registrul de evidenta fiscala
8. Reguli privind declararea si plata impozitului specific unor activitati
9. Reguli privind calculul, declararea si plata impozitului specific datorat pentru alte activitati
10. Reguli pentru perioada de inactivitate, incetarea activitatii si alte situatii
11. Cum se pot obtine informatii suplimentare?
12. Legislatia fiscala si materiale informative

_
Ghidul se poate accesa direct de pe site-ul ANAF, aici:

Ghid privind aplicarea impozitului specific unor activitati

Modificarea vizeaza punctul IV “Alte date privind contribuabilul” din formular, adaugandu-se randul 7 “Contabilitatea este organizata si condusa pe baza de contracte de prestari servicii in domeniul contabilitatii:”, cu doua optiuni de raspuns DA sau NU.

In cazul in care raspunsul este “DA”, va fi necesara completarea anexei la Formularul 010, prin care se declara persoana (fizica sau juridica) cu care s-a incheiat contractul de prestari servicii. In cazul raspunsului negativ (NU), nu este necesar sa fie declarate informatii suplimentare.

In anexa se vor completa urmatoarele informatii (pe langa datele contribuabilului respectiv CUI si denumire):
– Denumire/Nume, prenume persoana autorizata potrivit legii, membra a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania - se completeaza cu denumirea persoanei juridice sau cu numele si prenumele persoanei fizice, dupa caz, care asigura organizarea si conducerea contabilitatii conform prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
– Cod de identificare fiscala (CIF/CNP) – se completeaza cu codul de inregistrare fiscala acordat la inregistrarea fiscala, inscris in certificatul de inregistrare fiscala sau codul numeric personal, in cazul persoanei fizice
– Numar contract – se completeaza cu numarul contractului de prestari servicii incheiat in domeniul contabilitatii
– Data incheierii contractului de prestari servicii in domeniul contabilitatii - se completeaza cu data incheierii contractului
– Data inceput contract si Data sfarsit contract – se completeaza cu data inceperii contractului respectiv cu data de sfarsit a contractului
– Numar autorizatie emisa de Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania valabila la data semnarii contractului - se completeaza cu numarul autorizatiei emisa de Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, valabila la data semnarii contractului de prestari servicii incheiat in domeniul contabilitatii.

Cand se depune noul formular 010:

Potrivit Codului de procedura fiscala,
Declaratia de inregistrare fiscala se depune in termen de 30 de zile de la:
– data infiintarii potrivit legii, in cazul persoanelor juridice, asocierilor și al altor entitati fara personalitate juridica;
– data eliberarii actului legal de functionare, data inceperii activitatii, data obtinerii primului venit sau dobandirii calitatii de angajator, dupa caz, in cazul persoanelor fizice.

Potrivit aceluiasi act normativ,
Modificarile ulterioare ale datelor din declaratia de inregistrare fiscala trebuie aduse la cunoștinta organului fiscal central, in termen de 15 zile de la data producerii acestora, prin completarea și depunerea declaratiei de mentiuni.

Cu alte cuvinte, declaratia de mentiuni se completeaza ori de cate ori se modifica datele declarate anterior.

In ceea ce priveste impactul pe care il are modificarea formularului, in sensul introducerii noilor elemente ce trebuie declarate, pentru entitatile pentru care nu apar modificari din aria celor enumerate mai sus, se poate concluziona ca:
– aceasta modificare a formularului 010 NU impune tuturor societatilor obligatia de a depune formularul doar in scopul declararii persoanei responsabile cu conducerea contabilitatii;
– aceasta noua rubrica ar urma sa fie completata odata cu prima declaratia intocmita si necesar a fi depusa cu ocazia modificarii datelor declarate initial.

Insa, in cazul in care, incepand cu data intrarii in vigoare a ordinului, contabilitatea va fi incredintata unui prestator extern (se externalizeaza serviciul de contabilitate) sau in cazul in care contabilitatea este externalizata si se schimba prestatorul serviciilor de contabilitate (se incheie un nou contract cu un alt prestator), in termen de 15 zile se va depune Declaratia 010 cu datele de identificare ale noului prestator, asa cum au fost enumerate mai sus.

Concret, “In vederea utilizarii eficiente a resurselor bugetare alocate pentru prestatii sociale ar fi oportuna plafonarea indemnizatiei pentru creșterea copilului (ICC) la un nivel maxim cuprins între 5.000 – 10.000 lei (…)”

Astfel, suma maxima pe care un parinte o poate primi in perioada in care se afla in concediu de crestere a copilului se va situa undeva intre 5.000 si 10.000 lei, ministrul muncii precizand ca “probabil ca cea mai potrivita va fi undeva la 8.000 lei, care este o suma foarte corecta.”

Statisticile, potrivit ministrului muncii, arata ca beneficiari in plata in luna martie sunt
– pana la 1.233 lei – 108.438 beneficiari;
– intre 1.234 – 3.400 lei – 39.700 beneficiari,
– intre 3.400 – 5.000 lei – 5.478 beneficiari,
– intre 5.000 – 10.000 – 3.504 beneficiari,
– peste 10.000 – 623 beneficiari.

Masura ar urma asadar sa afecteze un numar relativ mic de beneficiari, care insa obtin venituri mult peste medie.

Reamintim ca indemnizatia de crestere a copilului a mai fost platonata, pana in vara anului trecut, la 3.400 lei / luna (plafon fix).

Este vorba numai despre contributiile sociale datorate de catre angajatori, nu si despre contributiile sociale retinute de la salariati.

Conditia suplimentara pentru aplicarea acestei masuri este ca salariatul in cauza sa nu fie angajat in alta parte.

Masura ar fi rezultatul punerii in aplicare a programului de convergenta (descarca fisier .pdf de pe mfinante.ro), in care se propun masuri de crestere a veniturilor bugetare si ar urma sa fie aplicata de la 1 Iunie 2017.

In programul amintit se prevede “Introducerea obligatiei de plata de la data de 1 iunie 2017 a contributiilor datorate de angajatori la nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata pentru salariatii cu timp partial de munca cu salariul sau cu venituri realizate sub nivelul de 1.450 de lei si care nu desfasoara in acelasi timp si o activitate salariala cu norma intreaga (impact estimat la 620 de milioane de lei in 2017 si 1.330 milioane de lei in 2018)”

Potrivit acestul program, masura ar urma sa fie implementata de la 1 Iunie, numai ca ministrul finantelor, citat de HotNews.ro, a precizat ca acest termen nu este realist, mentionand data de 1 Iulie ca fiind cea de la care s-ar putea implementa.

Masura ar putea fi o alta de natura a aduce mai multi bani la buget. Potrivit ministrului finantelor, rapoartele de la ITM arata ce exista circa 360.000 de contracte de munca cu timp partial ca sursa unica de venit si alte 360.000 de contracte cu salariul minim pe economie, dar pentru care nivelul salariului achitat salariatului nu este de circa 700 lei (se taie ore, se ponteaza mai putin, etc).

Pe de alta parte in ceea ce-l priveste pe angajator va suferi costuri suplimentare cu salariile, dar ar fi incurajat sa angajeze cu norma intreaga, iar in ceea ce-l priveste pe salariat, acestuia i-ar fi platita drept contributie la pensie o suma mai mare.

Solicitarea directiei mai sus mentionata este motivata de faptul ca la nivelul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nu sunt disponibile informatii cu privire la existenta contractelor de prestari servicii de contabilitate.

Totodata, Directia generala de informatii fiscale precizeaza ca, lipsa acestor informatii conduce la un blocaj al procedurii de inregistrare in scopuri de TVA, având in vedere prevederile Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 605/2017.

Fata de cele mai sus mentionate, se propune completarea formularului 010 „Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni/Declaratie de radiere pentru persoane juridice, asocieri si alte entitati fara personalitate juridica”, precum si a instructiunilor de completare ale acestuia, astfel:
-includerea in continutul sectiunii “Alte date privind contribuabilul” a unei rubrici referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii contribuabililor, pe baza de contracte de prestari servicii in domeniul contabilitatii, conform art. 10 alin. (3) din Legea nr.82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
– extinderea formularului 010 cu o anexa, in care sa fie cuprinse datele de identificare ale persoanei care asigura organizarea si conducerea contabilitatii, conform art. 10 alin. (3) din Legea nr.82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sursa: gov.ro

Guvernul a prelungit printr-o ordonanta de urgenta, adoptata in sedinta de astazi (n.r. 20 aprilie 2017), termenul pana la care se poate plati aceasta contributie, respectiv de la 27 aprilie 2017 pana la sfarsitul acestui an.

Plata contributiei de asigurari sociale se va efectua intr-o singura transa sau esalonat, pana la data mentionata, pentru o perioada de maxim 5 ani retroactiv, calculati de la data incheierii contractului de asigurare.

Masura a fost luata pentru a permite cat mai multor persoane sa realizeze stagii de cotizare in baza Legii nr. 186/2016, avand in vedere numeroasele solicitari din partea unor cetateni romani din tara si strainatate.

Scopul acestei masuri este evitarea de la excluderea sociala a unor categorii de persoane care nu ar putea accede la pensia pentru limita de varsta din cadrul sistemului public de pensii.

Informatii suplimentare:

Potrivit evidentelor Casei Nationale de Pensii Publice, pana la data de 10.04.2017, aproximativ 13.300 persoane au incheiat contracte de asigurari sociale pentru care s-au achitat aproximativ 79 milioane lei.

Initial, persoanele interesate au avut un termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii, respectiv pana la 27 aprilie, in care sa incheie un contract de asigurare sociala.

Conditiile si procedura incheierii contractelor de asigurare sociala raman nemodificate.

Sursa: Ministerul muncii

Art. 1.
(1) Persoanele juridice romane platitoare de impozit pe profit, care desfasoara ca activitate principala sau secundara activitatea/activitatile corespunzatoare urmatoarelor coduri CAEN: 5510 – “Hoteluri si alte facilitati de cazare similare”, 5520 – “Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata”, 5530 – “Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere”, 5590 – “Alte servicii de cazare”, 5610 – “Restaurante”, 5621 – “Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente”, 5629 – “Alte servicii de alimentatie n.c.a.”, 5630 – “Baruri si alte activitati de servire a bauturilor”, sunt obligate la plata impozitului specific unor activitati. Aceste prevederi se aplica si persoanelor juridice romane care au devenit platitoare de impozit pe profit ca urmare a exercitarii optiunii potrivit art. 48 alin. (5) si (52) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Persoanele juridice romane platitoare de impozit pe profit, care au inscrisa in actele constitutive, potrivit legii, ca activitate principala sau secundara una dintre activitatile corespunzatoare codurilor CAEN prevazute la art. 1 din Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, denumita in continuare lege, dar nu desfasoara efectiv activitate in domeniile respective, nu sunt obligate la plata impozitului specific unor activitati.
(3) Microintreprinderile care aplica prevederile titlului III din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, la 1 ianuarie 2017 nu aplica impozitul specific unor activitati.
(4) Indeplinirea conditiilor prevazute la art. 3 din lege se verifica la data intrarii in vigoare a legii, la inceputul fiecarui an fiscal, pe baza situatiei existente la data de 31 decembrie a anului precedent. Comunicarea catre organul fiscal teritorial se efectueaza pana la data de 31 martie 2017 inclusiv sau, dupa caz, pana la data de 31 martie inclusiv a anului urmator.
(5) Persoanele juridice romane platitoare de impozit pe profit care au optat pentru anul fiscal diferit de anul calendaristic intra in sistemul de impozit specific unor activitati incepand cu 1 ianuarie 2017.

Art. 2.
(1) In aplicarea art. 2 alin. (1) lit. c) din lege, complexul hotelier este format din cladiri si terenuri care includ in acelasi edificiu ori edificii legate fizic sau functional structuri de primire turistice cu diverse functiuni. Prin alte activitati desfasurate de complexul hotelier se intelege activitatile de alimentatie publica de tip restaurant, bar, agrement, tratament balnear/wellness sau de infrumusetare, prestate in cadrul respectivei cladiri, cu mijloace proprii, activitati ce fac parte din oferta turistica a contribuabilului, fiind oferite turistilor individual sau in cadrul pachetelor turistice definite potrivit legii pe cele 5 tipuri de cazare in structurile de primire turistica.
In situatia in care serviciile prestate in cadrul complexului hotelier, cu mijloace proprii, pentru a oferi turistilor facilitatile din oferta turistica, sunt incluse in pachetul prestabilit de servicii, vandute la pret total, corespunzator tipului de cazare, contravaloarea acestora reprezinta venituri pentru care complexul hotelier se impoziteaza conform anexei nr. 3 la lege.
In cazul in care turistii sau alti clienti beneficiaza de servicii oferite de complexul hotelier, care nu au fost incluse in pachetul prestabilit de servicii, definit potrivit legii, pe cele 5 tipuri de cazare, servicii corespunzatoare unor activitati in afara codurilor CAEN prevazute la art. 1 din lege, veniturile realizate din aceste activitati sunt supuse impozitarii conform art. 10 din lege. Acestea pot fi servicii de: frizerie, coafura, manichiura, pedichiura, parcare etc.
(2) Prin activitate clasificata ca impusa se intelege structura de primire turistica cu functiune de alimentatie publica clasificata ca impusa conform Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 65/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare si alimentatie publica, a licentelor si brevetelor de turism, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 3.
In aplicarea prevederilor art. 5 alin. (3) din lege, contribuabilii care obtin venituri din exploatarea mai multor unitati determina impozitul specific anual prin insumarea impozitului specific anual aferent fiecarei unitati, calculat conform formulei stabilite in anexa corespunzatoare codului CAEN.

Exemplu: Un contribuabil desfasoara activitatea prin doua unitati/restaurante situate in Bucuresti in zone diferite, astfel:
– restaurantul 1 este situat in zona A si are o suprafata de 80 mp;
– restaurantul 2 este situat in zona D si are o suprafata de 80 mp.
Impozitul specific anual aferent fiecarui restaurant se calculeaza conform anexei nr. 1 la lege, dupa cum urmeaza:
Restaurantul 1: impozitul specific anual/unitate = k * (x + y * q) * z,
unde:
k – 1.400, valoarea impozitului standard (lei);
x – 17, variabila in functie de rangul localitatii;
y – 16, variabila in functie de suprafata utila comerciala/de servire/de desfasurare a activitatii;
z – 0,45, coeficient de sezonalitate;
q – 0,9, coeficient de ajustare pentru spatiu tehnic unitate – locatie de desfasurare a activitatilor.
Valoarea impozitului specific anual pentru restaurantul 1 este:
1.400 * (17 + 16 * 0,9) *0,45 = 19.782 lei.
Restaurantul 2: impozitul specific anual/unitate = k * (x + y * q) * z,
unde:
k – 1.400, valoarea impozitului standard (lei);
x – 13,5, variabila in functie de rangul localitatii;
y – 16, variabila in functie de suprafata utila comerciala/de servire/de desfasurare a activitatii;
z – 0,45, coeficient de sezonalitate;
q – 0,9, coeficient de ajustare pentru spatiu tehnic unitate – locatie de desfasurare a activitatilor.
Valoarea impozitului specific anual pentru restaurantul 2 este:
1.400 * (13,5 + 16 * 0,9) * 0,45 = 17.577 lei.
Valoarea totala a impozitului specific anual datorat de contribuabil se determina prin insumarea impozitului specific anual aferent celor doua restaurante, acesta fiind de: 19.782 lei + 17.577 lei = 37.359 lei.

Art. 4.
In aplicarea art. 5 alin. (4) din lege, contribuabilii care desfasoara mai multe activitati cu codurile CAEN prevazute la art. 1 din lege, cu exceptia celor care desfasoara activitati prin intermediul unui complex hotelier, determina impozitul specific prin insumarea impozitului stabilit potrivit art. 6 din lege, pentru fiecare activitate desfasurata.

Exemplu: Un contribuabil desfasoara activitate printr-un restaurant situat in Bucuresti, zona A, cu o suprafata de 100 mp, si in cadrul aceleiasi unitati desfasoara activitate printr-un bar cu o suprafata de 80 mp, cu suprafete distincte.
Impozitul specific anual se determina prin insumarea impozitelor specifice stabilite potrivit art. 6 din lege, pentru fiecare activitate desfasurata, dupa cum urmeaza:
– se determina impozitul specific anual corespunzator activitatii desfasurate in restaurant, conform formulei stabilite in anexa nr. 1 la lege, astfel:
1.400 * (17 + 21 * 0,9) * 0,45 = 22.617 lei;
– se determina impozitul specific anual corespunzator activitatii desfasurate in bar, conform formulei stabilite in anexa nr. 2 la lege, astfel:
900 * (16 + 8* 0,9) * 0,45 = 9.396 lei;
– impozitul specific anual pentru intreaga unitate se stabileste prin insumarea impozitelor specifice determinate pentru fiecare activitate desfasurata in restaurant si bar, astfel:
22.617 lei + 9.396 lei = 32.013 lei.
Art. 5.
(1) In aplicarea art. 5 alin. (5) din lege, prin inceperea/incetarea unei activitati se intelege inceperea/incetarea exploatarii economice a unei structuri de primire turistice sau unitati de alimentatie publica de tip restaurant, bar sau a unei parti a acesteia. Inchiderea structurii/unitatii si predarea certificatului de clasificare in vederea radierii, dupa caz, se considera incetarea exploatarii unei structuri de primire turistice cu functiune de cazare, de alimentatie publica sau a unei unitati de alimentatie publica de catre un contribuabil. Modificarea suprafetei/numarului locurilor de cazare se realizeaza in urmatoarele situatii, fara a se limita la acestea: inchiderea activitatii unei terase pe timpul iernii, inchiderea activitatii unui bar in extrasezon, scoaterea din circuitul turistic a unui numar de camere, introducerea de camere in circuitul turistic prin modificarea anexei la certificatul de clasificare sau a autorizatiei de functionare.
(2) Pentru structurile de primire turistice cu functiune de cazare si alimentatie publica de pe litoralul romanesc, clasificate, potrivit legii, ca desfasurand activitate sezoniera, impozitul specific aferent perioadei din anul calendaristic pentru care contribuabilul a desfasurat activitate se determina prin impartirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice si inmultirea cu numarul de zile aferent perioadei din anul calendaristic in care contribuabilul a desfasurat activitatea, perioada mentionata in certificatul de clasificare/autorizatia de functionare.

Exemplu: Un contribuabil desfasoara activitatea printr-un hotel de 3* in statiunea Mamaia, cu o capacitate de 100 de locuri de cazare, care functioneaza 170 de zile/an.
Impozitul specific se stabileste pe baza tabelului nr. 3 din anexa nr. 3 la lege, dupa cum urmeaza:
(171 lei/loc cazare/an x 100 locuri)/365 zile * 170 zile = 7.964 lei.
(3) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul incetarii voluntare temporare a exploatarii structurii de primire turistice sau a unitatii de alimentatie publica, caz in care operatorul structurii de primire turistice/alimentatie publica solicita autoritatii centrale pentru turism/autoritatii care a emis certificatul de clasificare/autorizatia de functionare suspendarea certificatului de clasificare/autorizatiei de functionare pentru o perioada determinata. Suspendarea certificatului de clasificare/autorizatiei de functionare va inceta, fara nicio notificare, la data precizata in cererea de suspendare, in perioada de valabilitate a acestuia/acesteia. Valabilitatea certificatului de clasificare/autorizatiei de functionare nu se va prelungi cu perioada de suspendare temporara a activitatii.
(4) Prin sintagma perioada pentru care contribuabilul a existat, in sensul art. 5 alin. (5) din lege, se intelege perioada in care a fost supusa exploatarii economice acea structura de primire turistica sau unitate de alimentatie publica sau acea parte/suprafata a acesteia.
(5) In aplicarea art. 5 alin. (7) din lege, perioada de 3 ani se calculeaza incepand cu anul in care s-a dobandit statutul de statiune turistica de interes national, potrivit legii.

Exemplul 1: Un contribuabil desfasoara activitatea printr-un restaurant in suprafata de 50 mp, situat intr-o comuna. Din anul 2018 comuna dobandeste statutul de statiune turistica de interes national, potrivit legii.
In acest caz contribuabilul va plati in anii 2018, 2019 si 2020, pentru fiecare an, un impozit specific anual calculat potrivit anexei nr. 1 la lege la nivelul stabilit pentru sat/comuna/statiune de interes local, astfel:
1.400 * (3 + 7 * 0,9) * 0,10 = 1.302 lei.
Incepand cu anul 2021 contribuabilul va plati impozitul specific anual calculat potrivit anexei nr. 1 la lege stabilit la nivelul unei statiuni turistice de interes national, dupa cum urmeaza:
1.400 * (5 + 7 * 0,9) * 0,30 = 4.746 lei.
Exemplul 2: Un contribuabil desfasoara activitatea printr-un hotel de 3* cu o capacitate de cazare de 20 de locuri, situat intr-o statiune de interes local. Din anul 2018 statiunea dobandeste statutul de statiune turistica de interes national, potrivit legii.
In acest caz contribuabilul va plati in anii 2018, 2019 si 2020, pentru fiecare an, un impozit specific anual calculat potrivit tabelului nr. 2 din anexa nr. 3 la lege la nivelul stabilit pentru sat/comuna/statiune de interes local, astfel:
67 * 20 = 1.340 lei.
Incepand cu anul 2021 contribuabilul va plati impozitul specific anual calculat potrivit tabelului nr. 3 din anexa nr. 3 la lege, stabilit la nivelul unei statiuni turistice de interes national, dupa cum urmeaza:
Valoarea impozitului specific anual este:
171 * 20 = 3.420 lei.
Art. 6.
(1) In aplicarea art. 6 alin. (1) din lege, impozitul specific anual corespunzator codurilor CAEN 5610 “Restaurante”, 5621 “Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente”, 5629 “Alte servicii de alimentatie n.c.a.” se calculeaza, pe fiecare unitate, conform formulei stabilite in anexa nr. 1 la lege, dupa cum urmeaza:
Impozit specific anual/unitate = k * (x + y * q) * z, unde:
k – 1.400, valoarea impozitului standard (lei);
x – variabila in functie de rangul localitatii;
y – variabila in functie de suprafata utila comerciala/de servire/de desfasurare a activitatii;
z – coeficient de sezonalitate;
q – 0,9, coeficient de ajustare pentru spatiu tehnic unitate – locatie de desfasurare a activitatilor.

Exemplu: Un contribuabil desfasoara activitatea printr-un restaurant situat in Cluj-Napoca, zona A, cu o suprafata de 100 mp.
Valoarea impozitului specific anual este:
1.400 * (15 + 21 * 0,9) * 0,45 = 21.357 lei.
(2) In aplicarea art. 6 alin. (2) din lege, impozitul specific anual corespunzator codului CAEN 5630 “Baruri si alte activitati de servire a bauturilor” se calculeaza, pe fiecare unitate, conform formulei stabilite in anexa nr. 2 la lege:
Impozit specific anual/unitate – k * (x + y * q) * z, unde:
k – 900, valoarea impozitului standard;
x – variabila in functie de rangul localitatii;
y – variabila in functie de suprafata utila comerciala/de servire/de desfasurare a activitatii;
z – coeficient de sezonalitate;
q – 0,9, coeficient de ajustare pentru spatiu tehnic – locatie de desfasurare a activitatilor.

Exemplu: Un contribuabil desfasoara activitatea printr-un bar situat in statiunea turistica Predeal, cu o suprafata de 100 mp.
Valoarea impozitului specific anual este:
900 * (2 + 10 * 0,9) * 0,35 = 3.465 lei.
(3) In cazul in care in certificatul de clasificare/autorizatia de functionare nu se mentioneaza suprafata utila comerciala/de servire pentru codurile CAEN 5610 – “Restaurante” si 5630 – “Baruri si alte activitati de servire a bauturilor” sau suprafata utila de desfasurare a activitatii specifice codurilor CAEN 5621 – “Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente”, 5629 – “Alte servicii de alimentatie n.c.a.”, pentru stabilirea variabilei in functie de suprafata utila a locatiei (variabila “y”), suprafata luata in considerare este cea stabilita de contribuabil pe baza documentelor privind spatiul in care isi desfasoara activitatea, respectiv suprafata de desfasurare a activitatii declarata pe propria raspundere la solicitarea eliberarii autorizatiei de functionare de catre institutia competenta.
(4) In aplicarea art. 6 alin. (3) si (4) din lege, impozitul specific anual corespunzator codurilor CAEN 5510 “Hoteluri si alte facilitati de cazare similare”, 5520 “Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata”, 5530 “Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere” si 5590 “Alte servicii de cazare” se calculeaza, pe fiecare unitate, conform formulei stabilite in anexa nr. 3 la lege, astfel:
Impozit specific anual/unitate = k * nr. locuri de cazare, unde k reprezinta lei/loc cazare/an, corespunzatoare categoriei si/sau tipului de structura de primire turistica mentionate in certificatul de clasificare.

Exemplu: Un contribuabil desfasoara activitatea printr-un hotel de 4* situat in statiunea turistica Baile Tusnad, cu o capacitate de cazare de 100 de locuri.
Valoarea impozitului specific anual este:
271 * 100 = 27.100 lei.
(5) Modificarile la care se face referire in cadrul art. 6 alin. (5) din lege sunt modificari ale categoriei de clasificare, respectiv cresterea sau scaderea numarului de stele/margarete.
(6) In aplicarea art. 6 alin. (6) din lege, contribuabilii care desfasoara activitati prin intermediul unui complex hotelier, astfel cum este definit la art. 2 alin. (1) lit. c) din lege, determina impozitul specific potrivit formulei stabilite in anexa nr. 3 la lege, respectiv:
Impozit specific anual/unitate = k * nr. locuri de cazare, unde k este impozitul specific standard – lei/loc cazare/an.

Exemplul 1: Un contribuabil desfasoara activitatea in statiunea turistica Mamaia printr-un complex hotelier care cuprinde: un hotel de 5* cu o capacitate de 200 de locuri de cazare, un restaurant cu o suprafata de 320 mp si 200 de locuri si un bar in suprafata de 240 mp si 200 de locuri.
Valoarea impozitului specific anual/hotel 5* este:
448 * 200 de locuri de cazare = 89.600 lei.
Exemplul 2: Un complex hotelier din Timisoara este format din: hotelul Alfa de 4 * – 80 de camere si 120 de locuri de cazare, restaurantul Beta – 100 mp si 50 de locuri, restaurantul Gama – 150 mp si 30 de locuri, barul Teta – 60 mp si 20 de locuri si pool barul Zet – 75 mp si 25 de locuri. Tipuri de structura de alimentatie publica: restaurant – total 80 de locuri si bar – total 45 de locuri.
Intrucat numarul de locuri pe fiecare tip de structura de alimentatie publica este sub numarul de locuri de cazare, contribuabilul va plati impozitul specific anual conform anexei nr. 3 la lege, astfel:
513 lei * 120 de locuri cazare = 61.560 lei.
(7) In cazul in care, in cadrul complexului hotelier, suma locurilor unitatilor de alimentatie publica depaseste numarul locurilor de cazare, pentru locurile ce depasesc numarul locurilor de cazare se plateste impozitul specific conform anexei nr. 1 sau 2 la lege, dupa caz.

Exemplul 1: Un complex hotelier din Iasi, zona A, format din: hotel de 4 * cu 100 de locuri de cazare; restaurant 1 cu 50 de locuri si 100 mp; restaurant 2 cu 110 locuri si 220 mp; bar 1 cu 20 de locuri si 40 mp.
Calculul impozitului specific se realizeaza astfel:
– se determina suprafata aferenta fiecarui loc de alimentatie publica pe tip de structura, raportand suprafata aferenta structurii de alimentatie publica la numarul de locuri de cazare: (100 + 220)/(50 + 110) = 2 mp/loc;
– pentru locurile impuse conform legislatiei specifice, impozitul se calculeaza conform anexei nr. 3 la lege la nivelul locurilor de cazare, in sensul ca 100 de locuri de la restaurant si 20 de locuri de la bar nu depasesc numarul de locuri de cazare;
– pentru restul de 60 de locuri, aferente structurii de alimentatie publica independenta, carora le corespund 120 mp, calculul impozitului specific se realizeaza conform anexei nr. 1 la lege.
In acest caz contribuabilul calculeaza si plateste:
– conform anexei nr. 3 la lege pentru complexul hotelier – valoarea impozitului specific anual este:
513 lei * 100 = 51.300 lei si
– conform anexei nr. 1 la lege pentru structura de alimentatie publica independenta – valoarea impozitului specific anual pentru restaurant este:
1.400 * (15 + 21 * 0,9) * 0,45 = 21.357 lei;
– valoarea totala a impozitului specific anual este:
51.300 lei + 21.357 lei = 72.657 lei.
Exemplul 2: Un complex hotelier din Sibiu, zona A, este format din: hotelul Alfa de 4* – 80 de camere si 120 de locuri de cazare; restaurantul Beta – 200 mp si 100 de locuri; restaurantul Gama – 150 mp si 50 de locuri; barul Teta – 60 mp si 20 de locuri; pool barul Zet – 75 mp si 25 de locuri.
Acest contribuabil are un total de 195 de locuri de alimentatie publica, aferente structurilor de alimentatie publica, compus din 150 de locuri in restaurant si 45 de locuri in baruri.
Intrucat numarul de locuri pe fiecare tip de structura de alimentatie publica este peste numarul de locuri de cazare, contribuabilul determina impozitul specific anual astfel:
– conform anexei nr. 3 la lege pentru locurile de cazare si locurile de alimentatie publica impusa; si
– conform anexei nr. 1 la lege pentru locurile de alimentatie publica independenta, astfel:
– barul Teta si barul Zet au 45 de locuri – toate sunt locuri de alimentatie publica impusa;
– restaurantul Gama are 50 de locuri – toate locurile sunt aferente structurii de alimentatie publica impusa;
– restaurantul Beta are 100 de locuri, din care 70 de locuri aferente structurii de alimentatie publica impusa (diferenta pana la 120 – locurile de cazare). Pentru cele 70 de locuri suprafata aferenta este 140 mp;
– restaurantul Beta depaseste numarul locurilor de cazare cu 30 de locuri aferente structurii de alimentatie publica independenta carora le corespunde o suprafata de 60 mp.
In acest caz valoarea impozitului specific anual este:
– pentru complexul hotelier:
513 lei * 120 de locuri = 61.560 lei;
– pentru structura de alimentatie publica independenta:
1.400 * (15 + 12 * 0,9) * 0,45 = 16.254 lei.
Valoarea totala a impozitului specific este:
61.560 lei + 16.254 lei = 77.814 lei.
Exemplul 3: Un complex hotelier din Brasov, zona A, format din: hotelul Alfa de 4 * – 80 de camere si 120 de locuri de cazare; restaurantul Beta – 200 mp si 100 de locuri; restaurantul Gama – 150 mp si 50 de locuri; barul Teta – 60 mp si 20 de locuri; pool barul Zet – 75 mp si 25 de locuri; terasa Q – 120 mp si 60 de locuri. De asemenea, complexul hotelier are SPA – sala de gimnastica, masaj, impachetari, baza de tratament balnear, salon de infrumusetare – frizerie, coafor, manichiura, pedichiura, sala de conferinte, salon de evenimente, teren de tenis, piscina, centru de inchiriat hidrobiciclete, toate aceste facilitati fac parte din oferta turistica a contribuabilului. Complexul hotelier are urmatoarele tipuri de structura de alimentatie publica: restaurant – total 150 de locuri, bar – total 105 locuri.
Intrucat numarul de locuri pe structura de alimentatie publica depaseste numarul de locuri de cazare, in acest caz contribuabilul va plati impozitul specific anual dupa cum urmeaza:
– conform anexei nr. 3 la lege pentru locurile de cazare si locurile de alimentatie publica impusa; si
– conform anexei nr. 1 la lege pentru locurile de alimentatie publica independenta, astfel:
– barul Teta + barul Zet au 105 locuri – toate sunt locuri de alimentatie publica impusa;
– restaurantul Gama are 50 de locuri – toate sunt locuri de alimentatie publica impusa;
– restaurantul Beta are 100 de locuri, din care 70 de locuri aferente structurii de alimentatie publica impusa (diferenta pana la 120 – locuri de cazare). Pentru cele 70 de locuri suprafata aferenta este 140 mp;
– restaurantul Beta depaseste numarul locurilor de cazare cu 30 de locuri aferente structurii de alimentatie publica independenta carora le corespunde o suprafata de 60 mp.
In situatia in care serviciile prestate in cadrul complexului hotelier, cu mijloace proprii, pentru a oferi turistilor facilitatile din oferta turistica, sunt incluse in pachetul prestabilit de servicii vandute la pret total, corespunzator tipului de cazare, contravaloarea acestora reprezinta venituri pentru care complexul hotelier se impoziteaza conform anexei nr. 3 la lege.
In cazul acesta valoarea impozitului specific anual este:
– pentru complexul hotelier:
513 lei * 120 de locuri = 61.560 lei;
– pentru structura de alimentatie publica independenta:
1.400 * (15 + 12 * 0,9) * 0,45 = 16.254 lei.
Valoarea totala a impozitului specific anual este:
61.560 lei + 16.254 lei = 77.814 lei.
In cazul in care turistii sau alti clienti beneficiaza de servicii oferite de complexul hotelier care nu au fost incluse in pachetul prestabilit de servicii, in unul dintre tipurile de cazare, servicii corespunzatoare unor activitati in afara codurilor CAEN prevazute la art. 1 din lege, veniturile realizate din aceste activitati sunt supuse impozitarii conform art. 10 din lege. Acestea pot fi servicii de: frizerie, coafura, manichiura, pedichiura, parcare etc.
(8) In aplicarea art. 6 alin. (7) din lege, urmatoarele sintagme semnifica:
a) spatii de alimentatie publica reprezinta structura de primire turistica cu functiune de alimentatie publica impusa asa cum este ea definita in Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 65/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare si alimentatie publica, a licentelor si brevetelor de turism, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) hotel tineret reprezinta hostel;
c) apartamente de inchiriat reprezinta si camerele de inchiriat;
d) bungalow reprezinta si camping, casute tip camping.
In raport cu tabelele din anexa nr. 3 la lege, structurile turistice calculeaza impozitul specific dupa cum urmeaza:
a) tabelele nr. 1, 2 si 3: hotel, hotel apartament, vila turistica, pensiuni turistice, agroturistice, camere de inchiriat;
b) tabelul nr. 4: casute camping, cabana, bungalow, sate de vacanta, camping, popas turistic;
c) tabelul nr. 5: nave maritime, ponton plutitor;
d) tabelul nr. 6: hostel, motel.
(9) In scopul aplicarii anexelor nr. 1 si 2 la lege, variabila in functie de suprafata utila a locatiei “y” se stabileste in functie de suprafata utila comerciala/de servire/de desfasurare a activitatii, prin rotunjirea la 1 mp pentru fractiunile de peste 0,50 mp inclusiv sau prin neglijarea fractiunilor de pana la 0,50 mp, dupa caz.

Exemplu: Pentru un restaurant cu o suprafata de 120,30 mp variabila in functie de suprafata utila a locatiei “y” este 21,0, corespunzatoare intervalului de suprafata cuprins intre 91 si 120 mp.

(10) In scopul aplicarii anexelor nr. 1 si 2 la lege, pentru stabilirea coeficientului de sezonalitate – variabila “z”, variabilei in functie de rangul localitatii – variabila “x”, precum si pentru stabilirea valorii impozitului standard – k – lei/loc de cazare/an corespunzator categoriei si/sau tipului de structura de primire turistica prevazut in anexa nr. 3 la lege, contribuabilul va lua in considerare, cu prioritate, statutul specific acordat localitatii in care isi desfasoara activitatea, acordat de catre autoritatea competenta, in conformitate cu normele si criteriile de atestare in domeniu.

Exemplul 1: Un contribuabil care desfasoara activitatea printr-un restaurant in zona B din municipiul Piatra-Neamt utilizeaza:
– coeficientul de sezonalitate (z) de 0,30, aplicabil statiunilor de interes national, si nu pe cel de 0,35 pentru municipii;
– variabila in functie de rangul localitatii (“x”) de 5, aplicabila pentru statiuni, si nu pe cel de 11 pentru zona B din municipii.

Exemplul 2: Un contribuabil care desfasoara activitatea printr-un restaurant in zona C din municipiul Timisoara utilizeaza:
– coeficientul de sezonalitate (z) de 0,45, aplicabil celor 8 poli, si nu pe cel de 0,35 pentru municipii;
– variabila in functie de rangul localitatii (“x”) de 13, aplicabila pentru zona C din cei 8 poli, si nu pe cel de 9 pentru zona C din municipii.

Exemplul 3: Un contribuabil care desfasoara activitatea printr-un bar in zona A din municipiul Mangalia, judetul Constanta, utilizeaza:
– coeficientul de sezonalitate (z) de 0,35, aplicabil statiunilor de interes national, si nu pe cel de 0,40 pentru municipii;
– variabila in functie de rangul localitatii – variabila “x” de 2, aplicabila pentru statiuni, si nu pe cel de 12,5 pentru municipii.

Exemplul 4: Un contribuabil care desfasoara activitatea printr-un hotel de 4* in orasul Covasna din judetul Covasna utilizeaza valoarea impozitului standard – k – lei/loc de cazare/an de 271 lei/loc de cazare/an prevazuta in tabelul nr. 3 din anexa nr. 3 la lege, stabilita pentru statiuni turistice de interes national pentru structura de primire turistica de hotel de 4*, si nu valoarea de 358 lei/loc de cazare/an aplicabila pentru oras prevazuta in tabelul nr. 1 din anexa nr. 3 la lege.

Art. 7.
In cazul retragerii definitive de catre autoritatile competente a autorizatiei de functionare/certificatului de clasificare pentru toate activitatile corespunzatoare codurilor CAEN vizate, contribuabilii recalculeaza in mod corespunzator impozitul specific aferent perioadei din anul calendaristic pentru care au desfasurat activitatile corespunzatoare codurilor CAEN si sunt obligati la plata impozitului pe profit incepand cu trimestrul urmator retragerii autorizatiei de functionare/certificatului de clasificare.

Exemplu: Un contribuabil desfasoara in anul 2018 activitatea printr-un complex hotelier – un hotel de 5* cu o capacitate de 200 de locuri de cazare si un restaurant de 200 mp situat in statiunea Sinaia. Incepand cu 15 mai 2018 inceteaza activitatea pentru care este obligat la plata impozitului specific, ca urmare a retragerii definitive a certificatului de clasificare de catre autoritatile competente. Ulterior, contribuabilul inchiriaza hotelul si restaurantul unei persoane juridice si va obtine venituri din inchirierea acestor active.
Valoarea impozitului specific anual conform anexei nr. 3 la lege este:
448 lei * 200 de locuri de cazare = 89.600 lei.
Incepand cu trimestrul urmator retragerii certificatului de clasificare, respectiv cu 1 iulie 2018, contribuabilul este obligat la plata impozitului pe profit.
Contribuabilul va proceda la determinarea impozitului specific datorat pe perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2018, dupa cum urmeaza:
– impozitul anual specific: 89.600 lei/365 de zile = 245 lei/zi;
– impozitul anual specific datorat pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2018 este: 245 lei x 181 de zile = 44.345 lei.

Art. 8.
In aplicarea prevederilor art. 9 din lege, contribuabilii platitori de impozit pe profit care au inregistrat pierdere fiscala si care aplica sistemul de impozit specific recupereaza pierderea fiscala cand revin la sistemul de impozit pe profit in limita celor 7 ani consecutivi inregistrarii pierderii.

Exemplu: Un contribuabil care desfasoara activitate printr-un hotel de 4* a inregistrat in anul 2014, perioada in care era platitor de impozit pe profit, o pierdere fiscala de 100.000 lei. Acesta a recuperat o parte din pierdere in suma de 45.000 lei din profiturile impozabile obtinute in anii 2015 si 2016. Incepand cu 1 ianuarie 2017 aplica sistemul de impozit specific pana in 31 decembrie 2018. Considerand ca in aceasta perioada nu realizeaza si alte venituri pentru care ar datora si impozit pe profit, incepand cu 1 ianuarie 2019, cand contribuabilul revine la sistemul de impozit pe profit, va continua sa recupereze in anii 2019, 2020 si 2021, inclusiv, suma ramasa de 55.000 lei din pierderea fiscala inregistrata in anul 2014.
In ipoteza in care contribuabilul, in perioada 2017-2018, ar realiza si alte venituri pentru care datoreaza impozit pe profit, pierderea fiscala inregistrata in anul 2014 se recupereaza din rezultatul fiscal obtinut in aceasta perioada.

Art. 9.
(1) In aplicarea prevederilor art. 10 alin. (1) din lege, contribuabilii care realizeaza venituri si din alte activitati in afara celor corespunzatoare codurilor CAEN prevazute la art. 1 din lege sunt obligati sa determine si sa plateasca concomitent:
– impozitul specific pentru veniturile din activitatile corespunzatoare codurilor CAEN prevazute la art. 1 din lege;
– impozitul pe profit, conform titlului II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile din alte activitati in afara celor corespunzatoare codurilor CAEN prevazute la art. 1 din lege, cu toate obligatiile ce decurg din acest titlu si a normelor metodologice de aplicare a acestui titlu, potrivit Hotararii Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), contribuabilii trebuie sa organizeze si sa conduca evidenta contabila potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru stabilirea veniturilor si cheltuielilor corespunzatoare activitatilor vizate.
Pentru stabilirea cheltuielilor comune care vor fi luate in calcul la determinarea rezultatului fiscal se utilizeaza o metoda rationala de alocare, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, sau prin repartizarea proportional cu ponderea veniturilor obtinute din activitatile vizate in veniturile totale realizate de contribuabil.

Exemplu: Un contribuabil realizeaza in cursul anului venituri din alte activitati, in afara celor corespunzatoare codurilor CAEN prevazute la art. 1 din lege, si pentru acestea aplica impozitul pe profit. Cheltuielile comune ale contribuabilului se repartizeaza proportional cu ponderea veniturilor obtinute din alte activitati in veniturile totale realizate de contribuabil.
Total venituri obtinute de contribuabil – 100.000 lei
Total cheltuieli – 80.000 lei, din care: directe 50.000 lei si comune 30.000 lei
Venituri obtinute din alte activitati – 40.000 lei
Cheltuieli directe aferente veniturilor din alte activitati – 20.000 lei
Ponderea veniturilor din alte activitati in total venituri: (40.000/100.000)*100 = 40%
Cheltuielile comune care se vor lua in calcul la determinarea rezultatului fiscal din alte activitati sunt: 30.000 lei *40% = 12.000 lei.
La determinarea impozitului pe profit, conform titlului II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, se au in vedere veniturile si cheltuielile aferente activitatilor desfasurate in afara celor corespunzatoare codurilor CAEN prevazute la art. 1 din lege, astfel:
– venituri din alte activitati in suma de 40.000 lei;
– cheltuieli aferente veniturilor din alte activitati in suma de 32.000 lei, din care: cheltuieli directe 20.000 lei si comune 12.000 lei.
(3) In sensul prevederilor art. 10 alin. (1) din lege, veniturile din dobanzi si diferentele de curs, altele decat cele aferente functiei de cazare/alimentatie publica, venituri obtinute din activitati de subfrancizare, refacturari de produse alimentare, inchirieri spatii etc., sunt considerate venituri din alte activitati in afara celor corespunzatoare codurilor CAEN prevazute la art. 1 din lege.
(4) Exemple privind aplicarea art. 10 din lege:

Exemplul 1: Un contribuabil care exploateaza un complex hotelier compus dintr-un hotel, un restaurant, o piscina si, separat, o statie de betoane plateste impozit specific pentru veniturile obtinute din exploatarea complexului hotelier si impozit pe profit pentru profitul impozabil obtinut din exploatarea statiei de betoane.

Exemplul 2: Un contribuabil care exploateaza un complex hotelier compus din hotel, restaurant, bar, sala polivalenta, sala de forta/gimnastica si, separat, intr-o alta locatie, exploateaza independent, fara nicio legatura cu serviciile hoteliere, o piscina plateste impozit specific pentru veniturile obtinute din exploatarea complexului hotelier si impozit pe profit pentru profitul impozabil obtinut din exploatarea piscinei independente. Daca respectiva piscina este cuprinsa in oferta turistica, atunci si veniturile obtinute din exploatarea ei intra in sfera impozitului specific.

Exemplul 3: Un contribuabil care exploateaza un hotel de 2 stele, fara alimentatie publica, si un magazin de incaltaminte plateste impozit specific pentru veniturile obtinute din exploatarea hotelului si impozit pe profit pentru profitul impozabil obtinut din exploatarea magazinului de incaltaminte.

Exemplul 4: Un contribuabil care exploateaza un restaurant independent si o fabrica de baterii plateste impozit specific pentru veniturile obtinute din exploatarea restaurantului si impozit pe profit pentru profitul impozabil obtinut din exploatarea fabricii de baterii.

(5) Contribuabilii care desfasoara activitati prin intermediul unui complex hotelier si realizeaza venituri din contracte de inchiriere sau asociere catre/cu alte societati reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aceste venituri aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit conform titlului II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Exemplu: Un contribuabil “ALFA” desfasoara activitatea prin complexul hotelier “Alfa” de 5* situat in Poiana Brasov, care are in structura sa trei restaurante – A, B, C. Capacitatea de cazare a complexului hotelier este de 300 de locuri.
Pentru activitatea desfasurata prin complexul hotelier persoana juridica datoreaza impozit specific conform tabelului nr. 3 din anexa nr. 3 la lege, astfel:
Valoarea impozitului specific anual este: 448 * 300 = 134.400 lei.

Persoana juridica inchiriaza restaurantul B cu suprafata de 100 mp unei persoane juridice care desfasoara activitate corespunzatoare codului CAEN 5610 – Restaurante. Veniturile lunare realizate din acest contract sunt in suma de 5.000 lei/luna. Cheltuielile comune/an alocate acestei activitati sunt in suma de 18.000 lei.

Pentru veniturile realizate din inchirierea restaurantului B, persoana juridica va datora impozit pe profit calculat, potrivit titlului II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, asupra profitului impozabil determinat pe baza venitului anual realizat din contractul de inchiriere, din care se deduc cheltuielile aferente respectivului venit, inclusiv cheltuielile comune alocate activitatii de inchiriere.

Art. 1. Dispozitii generale
Prin derogare de la prevederile titlului II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, prezenta lege reglementeaza impozitul specific pentru persoanele juridice romane care desfasoara activitati corespunzatoare codurilor CAEN: 5510 – “Hoteluri si alte facilitati de cazare similare”, 5520 – “Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata”, 5530 – “Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere”, 5590 – “Alte servicii de cazare”, 5610 – “Restaurante”, 5621 – “Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente”, 5629 – “Alte servicii de alimentatie n.c.a.”, 5630 – “Baruri si alte activitati de servire a bauturilor”.

Art. 2. Definitii
(1) In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) impozitul specific anual – impozitul datorat de contribuabilii care au inscrisa ca activitate principala sau secundara activitatea corespunzatoare codurilor CAEN prevazute la art. 1;
b) persoana juridica romana – conform art. 7 pct. 29 din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) complex hotelier – structura de primire turistica cu functiuni de cazare care pentru obtinerea certificatului de clasificare include in perimetrul ei alte activitati, dar cel putin una clasificata ca impusa aferenta codurilor CAEN 5610 si/sau 5630, si indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
(i) sunt exploatate de aceeasi persoana juridica romana;
(ii) inregistreaza distinct in evidenta contabila operatiunile efectuate;
(iii) nu include activitatile aferente codurilor CAEN 5621 si 5629;
d) suprafata utila comerciala/de servire pentru codurile CAEN 5610 – “Restaurante” si 5630 – “Baruri si alte activitati de servire a bauturilor” – suma suprafetelor saloanelor, teraselor si gradinilor de vara, conform certificatului de clasificare/autorizatie;
e) suprafata utila de desfasurare a activitatii specifice codurilor CAEN 5621 – “Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente”, 5629 – “Alte servicii de alimentatie n.c.a.” – suprafata totala construita, conform certificatului de clasificare/autorizatiei;
f) unitate – locatia unde se desfasoara activitatea economica si care este infiintata, inregistrata si functioneaza in conformitate cu legislatia Romaniei.
(2) Termenii/expresiile utilizate in cuprinsul art. 6-10 au intelesul prevazut de legile de organizare si functionare a domeniilor de activitate specifice.
(3) Clasificarea activitatilor prevazute de prezenta lege intra in competenta autoritatilor administratiei publice centrale cu responsabilitati in domeniu.

Art. 3. Contribuabili
Sunt obligate la plata impozitului specific unor activitati, denumit in continuare impozit specific, in conformitate cu prevederile prezentei legi, persoanele juridice romane care la data de 31 decembrie a anului precedent au indeplinit, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) aveau inscrisa in actele constitutive, potrivit legii, ca activitate principala sau secundara, una dintre activitatile corespunzatoare codurilor CAEN prevazute la art. 1;
b) nu se afla in lichidare, potrivit legii.

Art. 4. Anul fiscal/perioada impozabila
(1) Anul fiscal este anul calendaristic.
(2) Cand un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Art. 5. Reguli generale de aplicare a impozitului specific unor activitati
(1) Contribuabilii care se infiinteaza in cursul anului, inclusiv contribuabilii nou-infiintati ca efect al unor operatiuni de reorganizare efectuate potrivit legii, si care au inscrisa in actele constitutive, ca activitate principala sau secundara, una dintre activitatile corespunzatoare codurilor CAEN prevazute la art. 1 platesc impozitul specific, incepand cu anul urmator infiintarii, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 3.
(2) Persoanele juridice romane nu mai aplica acest sistem de impunere incepand cu anul urmator anului in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile prevazute la art. 3, cu exceptiile prevazute de prezenta lege.
(3) Contribuabilii care au mai multe unitati determina impozitul specific anual prin insumarea impozitului specific aferent fiecarei unitati, calculat conform formulei stabilite in anexa corespunzatoare codului CAEN.
(4) Contribuabilii care desfasoara mai multe activitati cu codurile CAEN prevazute la art. 1, cu exceptia celor care desfasoara activitati prin intermediul unui complex hotelier, determina impozitul specific prin insumarea impozitului stabilit potrivit art. 6, pentru fiecare activitate desfasurata.
(5) In situatia in care intervin modificari datorate inceperii/incetarii unei activitati corespunzatoare codurilor CAEN prevazute la art. 1 sau intervine modificarea suprafetelor aferente desfasurarii fiecarei activitati, incepand cu semestrul urmator acestor modificari, contribuabilii recalculeaza, in mod corespunzator, impozitul specific aferent perioadei ramase din an/perioadei din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat, prin impartirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice si inmultirea cu numarul de zile aferent perioadei ramase din an/perioadei din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
(6) In situatia in care se infiinteaza o noua unitate cu activitati corespunzatoare codurilor CAEN prevazute la art. 1, incepand cu semestrul urmator, contribuabilii recalculeaza, in mod corespunzator, impozitul specific aferent perioadei ramase din an potrivit prevederilor alin. (5).
(7) In situatia in care un sat, o comuna sau o statiune turistica de interes local dobandeste statutul de statiune turistica de interes national, contribuabilii stabiliti in aria de administrare a acesteia vor plati impozitul specific la nivelul stabilit pentru sate/comune/statiuni de interes local pentru inca 3 ani de la dobandirea statutului de statiune turistica de interes national.

Art. 6. Reguli pentru calculul impozitului specific anual
(1) Impozitul specific anual corespunzator codurilor CAEN 5610 “Restaurante”, 5621 “Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente”, 5629 “Alte servicii de alimentatie n.c.a.” se calculeaza, pe fiecare unitate, conform formulei stabilite in anexa nr. 1.
(2) Impozitul specific anual corespunzator codului CAEN 5630 “Baruri si alte activitati de servire a bauturilor” se calculeaza, pe fiecare unitate, conform formulei stabilite in anexa nr. 2.
(3) Impozitul specific anual corespunzator codurilor CAEN 5510 “Hoteluri si alte facilitati de cazare similare”, 5520 “Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata”, 5530 “Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere”, 5590 “Alte servicii de cazare” se calculeaza, pe fiecare unitate, conform formulei stabilite in anexa nr. 3.
(4) Valoarea impozitului standard – “k”, prevazut in anexa nr. 3, este cea corespunzatoare categoriei si/sau tipului de structura de primire turistica mentionate in certificatul de clasificare.
(5) In situatia in care, in cursul unui an, au aparut modificari cu privire la indeplinirea conditiilor care au stat la baza eliberarii certificatului de clasificare prevazut la alin. (4) sau la numarul locurilor de cazare, contribuabilii calculeaza impozitul specific, in mod corespunzator, incepand cu semestrul urmator acestor modificari potrivit prevederilor art. 5 alin. (5).
(6) Contribuabilii care desfasoara activitati prin intermediul unui complex hotelier, astfel cum este definit la art. 2 alin. (1) lit. c), determina impozitul specific potrivit formulei stabilite in anexa nr. 3. Veniturile obtinute din activitatea unui complex hotelier din contracte de inchiriere sau asociere catre/cu alte societati reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, vor fi supuse impozitarii conform art. 10 alin. (2).
(7) Contribuabilii care desfasoara activitati prin intermediul unui hotel, hotel apartament, motel, pensiuni turistice, pensiuni turistice rurale, pensiuni turistice urbane, pensiuni agroturistice, apartamente de inchiriat, hotel tineret, bungalow-uri, vile, reprezentand structuri de primire turistica amenajate in cladiri sau in corpuri de cladiri, care pun la dispozitia turistilor spatii de cazare si spatii de alimentatie publica de tip restaurant, bar, toate aceste servicii specifice fiind activitati ale aceleiasi societati care desfasoara activitatea de cazare, nefacand obiectul inchirierii sau asocierii catre/cu alte societati, determina impozitul specific potrivit formulei stabilite in anexa nr. 3.

Art. 7. Reguli pentru perioada de inactivitate, incetarea activitatii si alte situatii
(1) Pentru contribuabilii care inceteaza sa existe in cursul anului, impozitul specific se recalculeaza in mod corespunzator, prin impartirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice si inmultirea cu numarul de zile aferent perioadei fiscale corespunzatoare fiecarui contribuabil, luand in considerare, daca este cazul, si modificarea impozitului specific in cursul anului.
(2) In cazul retragerii definitive de catre autoritatile competente a autorizatiei de functionare/certificatului de clasificare pentru toate activitatile prevazute in anexele corespunzatoare codurilor CAEN, persoanele juridice romane prevazute la art. 1 sunt obligate la plata impozitului pe profit incepand cu trimestrul urmator retragerii autorizatiei de functionare/certificatului de clasificare.
(3) In cazul in care, in cursul unui an, un contribuabil intra in inactivitate temporara inscrisa in registrul comertului sau in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, dupa caz, acesta ramane in sistemul de impunere reglementat de prezenta lege si nu mai datoreaza impozitul specific incepand cu semestrul urmator. In cazul in care perioada de inactivitate inceteaza in cursul anului, contribuabilul datoreaza impozitul specific incepand cu semestrul urmator celui in care inceteaza perioada de inactivitate.

Art. 8. Reguli privind declararea si plata impozitului specific unor activitati
(1) Declararea si plata impozitului specific se efectueaza semestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare. Suma de plata reprezinta o jumatate din impozitul specific anual, stabilit potrivit prezentei legi.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), contribuabilii care inceteaza sa existe in cursul anului declara si platesc impozitul specific determinat potrivit art. 7 alin. (1) pana la data incheierii perioadei impozabile, potrivit legii, luand in calcul, daca este cazul, si impozitul specific declarat si platit in semestrele anterioare.
(3) Impozitul specific reglementat de prezenta lege se face venit la bugetul de stat.
(4) Contribuabilii care au fost platitori de impozit specific in anul precedent si nu mai indeplinesc conditiile prevazute la art. 3, in anul urmator, aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit prevazut de Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 9. Pierderi fiscale
Contribuabilii care au fost platitori de impozit specific unor activitati si care anterior au realizat pierdere fiscala recupereaza pierderea din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 7 ani consecutivi, de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de titlul II din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare. Pierderea fiscala se recupereaza in perioada cuprinsa intre data inregistrarii pierderii fiscale si limita celor 7 ani.

Art. 10. Reguli privind calculul, declararea si plata impozitului specific datorat pentru alte activitati
(1) Contribuabilii care, in cursul anului, realizeaza venituri si din alte activitati in afara celor corespunzatoare codurilor CAEN prevazute la art. 1 aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit prevazut de Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Contribuabilii care desfasoara activitati prin intermediul unui complex hotelier si realizeaza venituri din desfasurarea altor activitati aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit prevazut de Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Veniturile din alte activitati luate in calcul sunt cele inregistrate pana la data de 31 decembrie a anului respectiv, inclusiv.

Art. 11. Termenele de declarare a mentiunilor
(1) Persoanele juridice romane platitoare de impozit pe profit comunica organelor fiscale teritoriale aplicarea impozitului specific anual, pana la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plateste impozitul specific.
(2) In cazul in care, la data de 31 decembrie inclusiv, conditiile prevazute la art. 3 nu mai sunt indeplinite, contribuabilii comunica organelor fiscale teritoriale iesirea din acest sistem de impunere, pana la data de 31 martie inclusiv a anului urmator.
(3) In cazurile prevazute la art. 7 alin. (2), contribuabilii comunica organelor fiscale teritoriale iesirea din sistemul de impunere specific, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 12. Prevederi fiscale referitoare la amortizare, impozitul pe dividende si registrul de evidenta fiscala
(1) Persoanele juridice platitoare de impozit specific tin evidenta amortizarii fiscale, potrivit prevederilor art. 28 din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, aplicabil platitorilor de impozit pe profit.
(2) Declararea, retinerea si plata impozitului pe dividende de catre persoanele juridice platitoare de impozit specific se fac potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Persoanele juridice platitoare de impozit specific au obligatia sa intocmeasca registrul de evidenta fiscala, prevazut la art. 19 din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, in care inscriu elementele care sunt luate in calcul la stabilirea impozitului, cum ar fi: tipurile de activitati desfasurate, coeficientii si variabilele utilizate pentru fiecare activitate care intra sub incidenta impozitului specific, numarul de unitati, suprafetele de desfasurare a activitatilor, precum si amortizarea fiscala.

Art. 13. Dispozitii finale
(1) Prezenta lege intra in vigoare la 1 ianuarie 2017.
(2) In termen de 90 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, se elaboreaza normele metodologice de aplicare, care se aproba prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al ministrului economiei, comertului si relatiilor cu mediul de afaceri.
(3) Nivelul impozitului specific anual prevazut in anexele nr. 1-3 la prezenta lege poate fi actualizat de catre Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri.

Art. 14.
Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezenta lege.

Surse citate de HotNews.ro arata ca “E vorba de un mecanism de deduceri fiscale pentru gospodarii si din cauza ca in acest moment nu exista in Codul Fiscal conceptul de gospodarie si nici cel de familie, asa cum e in alte tari. Acum se incearca o redefinire din punct de vedere fiscal a acestor concepte” S-ar dori ca declaratiile de venit sa se depuna pe familie sau pe gospodarie, iar daca unul din soti castiga mai mult si s-ar incadra la cota maxima de impunere, sa se calculeze o medie pe familie a veniturilor pentru ca aceasta medie sa fie mai mica decat venitul individual al celui care castiga cel mai bine din familie, arata aceleasi surse citate de HotNews.

Potrivit programului de guvernare,
Incepand cu 2018, odata cu introducerea impozitului diferentiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodarie din Romania se va completa o declaratie de venit global de catre consultantii fiscali, in numele membrilor acelei gospodarii. Aceasta declaratie de IVG va avea ca baza de plecare declaratia de patrimoniu, care se va depune o singura data, in acelasi conditii precum declaratia de venit global. Arondarea populatiei la consultantii fiscali precum si functionarea acestora se va face prin Hotarare de Guvern in urma dezbaterilor publice. Pe langa rolul de a completa si depune declaratiile de mai sus, consultantul fiscal va prelua si sarcina de a plati toate taxele si impozitele datorate de catre persoanele fizice aflate in portofoliu sau, catre administratiile si institutiile publice centrale si locale. Aceasta masura va duce la eliminarea ghiseelor pentru persoane fizice din tara, din cadrul tuturor institutiilor publice din Romania. Selectarea si pregatirea celor care doresc sa devina coonsultanti fiscali se va face etapizat, pana cel tirziu la 1 decembrie 2018, atunci cand pe modelul din SUA, fiecare roman va beneficia de suportul unui astfel de consultant”

Potrivit aceleiasi surse citate, de la 1 ianuarie s-ar putea renunta la cota unica si se va trece la un mecanism progresiv de impunere. Primele informatii arata ca veniturile sub 2000 de lei nu vor fi impozitate, cele peste 2000 de lei vor fi impozitate cu 10%, dar nu e clar cu cat vor fi impozitate veniturile cele mai mari. “Asa este trecut in acest moment in programul de guvernare, dar noi banuim fie ca ce e peste 2.000 de lei vor fi impozitati cu mai mult de 10%, fie se va pune un nou prag al veniturilor, dincolo de care cota de impunere va fi mult mai consistenta”, au mai spuns participantii la discutii, citati de HotNews.

Masura dorita ar conduce la efectuarea platilor anticipate cu titlu de impozit, in 2 rate egale (termene scadente 25 iulie si 25 noiembrie).

S-ar mentine prevederea potrivit careia, in cazul impunerilor efectuate dupa expirarea termenelor de plata prevazute de lege, contribuabilii sa efectueze platile anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plata al anului precedent (cazul contribuabililor care vor depune formularul 200 dupa data de 25 iulie).

Avantajele pe care ANAF le vede prin aplicarea acestei propuneri ar fi:
– se elimina confuzia care se creeaza in randul contribuabililor cu privire la sumele datorate, prin emiterea in cele mai multe cazuri, a unei singure decizii de impunere in cursul anului;
– se reduce numarul de plati efectuate in cursul anului, respectiv 2 plati in loc de 4;
– se simplifica procedura de stabilire a platilor anticipate si reducerea costurilor de administrare.

Ar exista totusi limitari, astfel:

– ridicarea dividendelor s-ar va putea face trimestrial, in timpul exercitiului financiar, dar numai pana la jumatate din profitul contabil net realizat in fiecare trimestru (profitul net stabilit pe baza balantei de verificare);

– in cazul in care dividendele achitate in timpul anului ar fi superioare, valoric, dividendelor stabilite la inchiderea exercitiului financiar, s-ar impune o regularizare a sumelor repartizate in cursul exercitiului financiar. Potrivit proiectului de lege, Dividendele repartizate si platite in plus in cursul exercitiului financiar vor fi returnate in termen de 60 de zile de la data aprobarii situatiilor financiare anuale;

– in cazul in care o regularizare ar impune asociatilor sa returneze sumele ridicate in cursul anului, acestea vor fi achitate firmei in cel mult sase luni de la data aprobarii situatiilor financiare; in cazcontrar, asociatii / actionarii ar datora societatii dobanzi penalizatoare;

– pentru platile efectuate in cursul anului,distribuirea s-ar face in baza regulilor stabilite de adunarea generala a asociatilor sau de legile speciale, acolo unde este cazul.

Puteti citi mai multe despre aceasta propunere pe site-ul Senatului, aici.

Administratia Sector 1 a Finantelor Publice
1) Pentru femeile care au indeplinit virsta de 60 de ani si barbatii de 65 de ani, reducerea normei de venit cu 40 %;
2) Pentru persoanele care au un contract de munca, pe perioada nedeterminata,cu timp integral,reducerea normei de venit cu 50 %;
3) Pentru persoanele cu handicap sau stare de invaliditate (altele decat handicap grav sau accentuat), reducerea normei de venit cu 50%
4) Reducerea cu 50% pana la data de 31.12 a anului in curs pentru persoanele care se afla in primul an de activitate si au fost disponibilizate in ultimele 3 luni
5) In cazul in care un contribuabil cumuleaza mai multe din conditiile de mai sus, se aplica o singura reducere, in procentul cel mai mare

Administratiile Sectoarelor 2-6 a Finantelor Publice
1) Pentru femeile care au indeplinit virsta de 60 de ani si barbatii de 65 de ani, reducerea normei de venit cu 40 %;
2) Pentru contribuabilii care au implinit varsta de 70 de ani, reducerea normei de venit cu 60 %
3) Pentru persoanele care au contract de munca, pe perioada nedeterminata, cu timp integral, reducerea normei de venit cu 50%
4) Pentru persoanele cu handicap sau stare de invaliditate(altele decat handicap grav sau accentuat), reducerea normei de venit cu 50%
5) Reducerea cu 50% pana la data de 31.12 a anului in curs pentru persoanele care se afla in primul an de activitate si care au fost disponibilizate in ultimele 3 luni
6) In cazul in care un contribuabil cumuleaza mai multe din conditiile de mai sus, se aplica o singura reducere, in procentul cel mai mare

Iata aici Normele anuale de venit pe anul 2017 pentru Bucuresti.

Pentru normele anuale de venit pentru anul 2017 pentru restul judetelor, consultati articolul Normele anuale de venit pe anul 2017 – toate judetele.

Ajustarea normelor de venit pe criteriul de varsta

Diminuarea normelor de venit ca urmare a indeplinirii criteriului de varsta a contribuabilului se opereaza incepand cu anul urmator celui in care acesta a implinit numarul de ani care ii permite reducerea normei.

Ajustarea normelor de venit in cazul incheierii sau desfacerii contractului individual de munca

Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au si calitatea de salariat sau isi pierd aceasta calitate se face incepand cu luna urmatoare incheierii/desfacerii contractului individual de munca.

Solicitarea privind recalcularea platilor anticipate
Solicitarea privind recalcularea platilor anticipate cu titlu de impozit, contributii de asigurari sociale de sanatate si contributii de asigurari sociale se face de catre contribuabil sau de catre imputernicitul acestuia, pe baza formularului 220 “Declaratia privind venitul estimat/norma de venit”

In formularul 220 se bifeaza casuta “Recalcularea platilor anticipate” si casuta “Cu titlu de impozit” si/sau casuta “Cu titlu de contributii sociale”, dupa caz. Formularul va fi insotit de documente justificative din care rezulta situatia contribuabilului.

Ministerul Finantelor Publice elaboreaza nomenclatorul activitatilor pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, care se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice, în conformitate cu activitatile din Clasificarea activitatilor din economia nationala – CAEN, aprobata prin hotarare a Guvernului.

Directiile generale regionale ale finantelor publice, respectiv a municipiului Bucuresti au urmatoarele obligatii:
a) stabilirea nivelului normelor de venit;
b) publicarea acestora, anual, în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmeaza a se aplica.

Iata mai jos care sunt normele anuale de venit pentru anul 2017, pentru fiecare judet in parte (sursa: ANAF)

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Alba

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Arad

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Arges

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Bacau

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Bihor

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Bistrita-Nasaud

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Botosani

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Braila

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Brasov

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Bucuresti

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Buzau

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Calarasi

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Caras-Severin

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Cluj

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Constanta

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Covasna

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Dambovita

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Dolj

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Gala&ti

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Giurgiu

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Gorj

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Harghita

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Hunedoara

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Ialomita

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Iasi

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Ilfov

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Maramures

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Mehedinti

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Mures

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Neamt

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Olt

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Prahova

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Salaj

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Satu Mare

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Sibiu

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Suceava

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Teleorman

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Timis

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Tulcea

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Valcea

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Vaslui

Normele anuale de venit pe anul 2017 – Vrancea

Declaratia privind venitul estimat/norma de venit – Formular 220
Se depune de catre
A) Pentru schimbarea, prin optiune, in conditiile legii, a sistemului de impunere pentru persoanele fizice (de la impunere in sistem real la norma de venit sau invers) de catre:
– contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, impusi pe baza de norme de venit, si care doresc, prin optiune, sa treaca la impunere in sistem real.
– contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, impusi in sistem real si care doresc, prin optiune, sa treaca la impunere la norma de venit.
– contribuabilii care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala si doresc sa treaca la impunere in sistem real.
– contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor (sub 5 contracte de inchiriere) impuse in sistem forfetar, si doresc sa treaca la impunere in sistem real.
B) Contribuabilii persoane fizice pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit si care in anul fiscal anterior (2015) au inregistrat un venit brut anual mai mare decat echivalentul in lei al sumei de 100.000 euro; acestia au obligatia determinarii venitului net anual in sistem real incepand cu 2016.
C) Contribuabilii care realizeaza venituri din inchirierea in scop turistic a camerelor situate in locuinte proprietate personala, avand o capacitate de cazare cuprinsa intre una si 5 camere inclusiv

Cererea de restituire a accizelor in baza prevederilor art.395 din Codul fiscal – (Anexa nr.27 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal)

Notificarea privind modificarea sistemului anual/ trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit – Formular 012

Declaratia privind indeplinirea conditiilor de incadrare in categoria persoanelor asigurate obligatoriu in sistemul public de pensii – Formular 600

Mai exact, se au in vedere sanctiunile prevazute de Codul fiscal, Codul de procedura fiscala, Legea securitatii si sanatatii in munca, Codul muncii, Legea privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, Legea contabilitatii, Legea dialogului social, Legea privind infiintarea si dezvoltarea IMM-urilor, Legea privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri, Legea privind ucenicia la locul de munca, Hotararea de Guvern privind registrul general de evidenta a salariatilor.

Care vor fi efectele
Referitor la numarul de abateri, ”contribuabilul va beneficia de masurile de preventie o singura data pentru fiecare fapta care constituie contraventie, intr-un termen de 5 ani”, precizeaza Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat.

In ceea ce priveste aplicarea sanctiunilor, proiectul prevede ca autoritatile de control nu vor mai putea aplica agentilor economici sanctiuni pentru contraventiile sesizate fara ca, in prealabil, respectivelor firme sa le fie acordata o perioada pentru remedierea problemelor sesizate.

Totodata, agentul constatator va incheia, mai intai, un proces-verbal de constatare a neregulilor si va redacta un plan de remediere a problemelor, care sa se deruleze pe o perioada de minim 7 zile lucratoare. Dupa ce expira termenul de conformare, poate fi reluat controlul. In situatia in care se constata ca nu au fost respectate obligatiile stabilite in planul de conformare, in termenul acordat, organul de control aplica sanctiunile prevazute de actele normative.

Situatii in care se nu se aplica Legea preventiei
Proiectul de lege vizeaza si situatii, exceptii pentru care nu se aplica Legea preventiei, respectiv
– exista un pericol pentru constatarea situatiei fiscale;
– exista un pericol grav si iminent de accidentare pentru salariati;
– se utilizeaza munca nedeclarata sau a minorilor.

Aplicarea legii
Ministerul Mediului de Afaceri estimeaza ca proiectul Legii preventiei va primi avizele de la alte ministere si va fi adoptat de Executiv pana pe 23 februarie.

Daca este cazul modificarea perioadei fiscale se face prin depunerea, dupa caz, a unuia dintre cele doua formulare de mai jos:
– Formularul 010 - Declaratie de inregistrare fiscala / declaratie de mentiuni / declarație de radiere pentru persoanele juridice asocieri si alte entitati fara personalitate juridica;
– Formularul 070 – Declarație de inregistrare fiscala / declarație de radiere pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere

Cum se face analiza:

Obligatie pentru 2017 – trimestrial, obligatie pentru 2016 – lunar, nu se opteaza pentru regimul lunar
Se depune formularul 010 / 070 complet în perioada fiscala trimestrul. Termen de depunere 16 ianuarie 2017

Obligatie pentru 2017 – trimestrial, se opteaza pentru regimul lunar
Optiunea se comunica organului fiscal competent prin depunerea formularului 010 / 070 pana la data de 31 Ianuarie 2017, completand perioada fiscala lunara prin optiune.

Obligatie pentru 2017 – trimestrial, obligatie pentru 2016 – trimestrial
Nu depune formularul 010 / 070.

Obligatie pentru 2017 – trimestrial, obligatie 2016 – lunar prin optiune, pentru 2017 se opteaza pentru regimul lunar
Nu se depune declaratia 010 / 070

Obligatie pentru 2017 – lunar, obligatie 2016 – trimestru sau lunar prin optiune
Se depune formularul 010 / 070 pana la data de 16 Ianuarie 2017, completand perioada fiscala lunara, potrivit legii.

Obligatie pentru 2017 – lunar, obligatie 2016 – lunar
Nu se depune formularul 010 / 070.

Astfel, potrivit art. 147, alin (1)
Persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, institutiile prevazute la art. 136 lit. d) – f), precum si persoanele fizice care realizeaza in Romania venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intra sub incidenta legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte sunt obligate sa depuna lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc veniturile, Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate.

Potrivit Art. 147, alin (4),
Prin exceptie de la prevederile alin. (1), platitorii de venituri din salarii si asimilate salariilor prevazuti la art. 80 alin. (2), in calitate de angajatori sau de persoane asimilate angajatorului, depun trimestrial Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate aferenta fiecarei luni a trimestrului, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului.

Cine are obligatia depunerii D112 trimestrial
Declara si platesc trimestrial impozitul pe venit si contributiile sociale urmatorii platitori de venituri din salarii si venituri asimilate salariilor (Art. 80, alin (2) din Codul fiscal:
a) asociatii, fundatii sau alte entitati fara scop patrimonial, persoane juridice;
b) persoanele juridice platitoare de impozit pe profit care, in anul anterior, au inregistrat venituri totale de pana la 100.000 euro si au avut un numar mediu de pana la 3 salariati exclusiv;
c) persoanele juridice platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor care, in anul anterior, au avut un numar mediu de pana la 3 salariati exclusiv;
d) persoanele fizice autorizate si intreprinderile individuale, precum si persoanele fizice care exercita profesii liberale si asocierile fara personalitate juridica constituite intre persoane fizice, persoanele fizice care detin capacitatea de a incheia contracte individuale de munca in calitate de angajator, care au, potrivit legii, personal angajat pe baza de contract individual de munca.

Numarul mediu de salariati se calculeaza ca medie aritmetica a numarului de salariati din declaratiile depuse pentru fiecare luna din anul anterior.

Venitul total se stabileste pe baza informatiilor din situatiile financiare ale anului anterior.

Modificarea perioadei fiscale

Daca este cazul modificarea perioadei fiscale se face prin depunerea, dupa caz, a unuia dintre cele doua formulare de mai jos:
– Formularul 010 - Declaratie de inregistrare fiscala / declaratie de mentiuni / declarație de radiere pentru persoanele juridice asocieri si alte entitati fara personalitate juridica;
– Formularul 070 – Declarație de inregistrare fiscala / declarație de radiere pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere

Cum se face analiza:

Obligatie pentru 2017 – trimestrial, obligatie pentru 2016 – lunar, nu se opteaza pentru regimul lunar
Se depune formularul 010 / 070 complet în perioada fiscala trimestrul. Termen de depunere 16 ianuarie 2017

Obligatie pentru 2017 – trimestrial, se opteaza pentru regimul lunar
Optiunea se comunica organului fiscal competent prin depunerea formularului 010 / 070 pana la data de 31 Ianuarie 2017, completand perioada fiscala lunara prin optiune.

Obligatie pentru 2017 – trimestrial, obligatie pentru 2016 – trimestrial
Nu depune formularul 010 / 070.

Obligatie pentru 2017 – trimestrial, obligatie 2016 – lunar prin optiune, pentru 2017 se opteaza pentru regimul lunar
Nu se depune declaratia 010 / 070

Obligatie pentru 2017 – lunar, obligatie 2016 – trimestru sau lunar prin optiune
Se depune formularul 010 / 070 pana la data de 16 Ianuarie 2017, completand perioada fiscala lunara, potrivit legii.

Obligatie pentru 2017 – lunar, obligatie 2016 – lunar
Nu se depune formularul 010 / 070

Nu de putine ori exista situatii in care societatile distribuie dividende asociatilor / actionarilor, fara ca acestea sa poata fi achitate in cursul anului in care au fost distribuite.

Desi, in mod normal, impozitul pe dividende se datoreaza in luna in care acestea au fost efectiv platite asociatilor (de declara si achita pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care au fost efectuate platile), Codul Fiscal prevede si o exceptie, respectiv situatia in care dividendele distribuite nu au fost achitate asociatilor / actionarilor pana la sfarsitul anului.

Astfel, pana la data de 25 Ianuarie 2017 trebuie declarat si achitat impozit pe dividende, astfel:

1. Pentru dividendele distribuite catre persoane juridice
Declararea si plata impozitului pe dividende se va face pentru suma reprezentand dividendele distribuite in anul 2016 si care nu au fost achitate pana la data de 31.12..2016.
Potrivit Codului fiscal, Art. 43, alin (3),
(…) in cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarșitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se platește, dupa caz, pana la data de 25 ianuarie a anului urmator, respectiv pana la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, urmator anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale.
Exceptie: Obligatiile nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane, daca persoana juridica romana care primește dividendele detine, la data platii dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioada de un an implinit pana la data platii acestora inclusiv.

2. Pentru dividendele distribuite catre persoane fizice
Declararea si plata impozitului pe dividende se va face pentru suma reprezentand dividendele distribuite in anul 2016, dar care nu au fost platite actionarilor / asociatilor pana la data de 31.12.2016.

In aceste cazuri, declararea impozitului pe dividende se va face prin depunerea, pana la data de 25 Ianuarie, a declaratiei 100 – Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat, prin completarea corespunzatoare a rubricii specifice, respectiv:
– Impozit pe dividende distribuite / platite persoanelor juridice
– Impozit pe veniturile din dividende distribuite persoanelor fizice

Tot pana la data de 25 Ianuarie se vor achita si sumele astfel declarate.

Concret, acesta a precizat, facand referire la Formularul 088 ca “suntem in faza de evaluare a impactului acestei masuri. Maine (vineri, 13.01.2017 – n. red.), ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala va ajunge la Monitorul Oficial”.

De altfel, discutii despre formularul 088 au avut loc ieri in sedinta de guvern, potrivit unei Informatii e presa privind proiectele de acte normative care ar putea fi incluse pe agenda sedintei Guvernului Romaniei din 12.01.2017 (vezi sursa).

Asteptam publicarea in Monitorul Oficial. Daca va fi pulicata astazi, tot astazi va intra in vigoare, avand in vedere ca ordinele emise de organele administratiei publice centrale de specialitate intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial, daca in cuprinsul lor nu este prevazuta o alta data.

Despre eliminarea formularului 088 ai scris aici.

In prezent, formularul 088 este folosit în prezent pentru evaluarea intenției și a capacității de a desfășura afaceri ce implică TVA, este aprobat prin Ordinul ANAF nr. 3.841/2015. Astfel, pentru ca această declarație să fie eliminată, este necesar doar un ordin emis de președintele Fiscului pentru abrogarea Ordinul nr. 3.841/2015 si se se depune de catre:
– societatile infiintate in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care sunt supuse inmatricularii la registrul comertului si care solicita inregistrarea in scopuri de TVA potrivit dispozitiilor art. 316 alin. (1) lit. b) si c) sau alin. (12) din Codul fiscal, odata cu declaratia de mentiuni sau odata cu cererea de inregistrare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata, potrivit art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, dupa caz.
– persoanele impozabile, societati, infiintate in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si care sunt inregistrate in scopuri de TVA potrivit dispozitiilor art. 316 din Codul fiscal, la solicitarea organelor fiscale competente, formulata in temeiul prevederilor art. 58 din Codul de procedura fiscala, in situatia in care prezinta risc fiscal, in urma selectiei efectuate in mod automat, prin intermediul aplicatiei informatice dezvoltate la nivel central, in baza criteriilor stabilite de organul fiscal central desemnat in acest scop.

Astfel, potrivit Art. VI al OUG invocat,

Aplicarea prevederilor art. 324 alin. (4)-(6) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, se suspenda pana la data de 31 decembrie 2019.

Astfel, contribuabilii scapa de obligatia depunerii incepand cu perioada de raportare 2016, prin urmare declaratiile, care aveau termen pentru depunere data de 25 februarie, nu se mai depun.

Ce spune Codul fiscal, la art. 324, alin (4), (5) si (6):

ART. 324 – Decontul special de taxa si alte declaratii

Pct. (4) face referire la declaratia 392A
(4) Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA, conform art. 316, a caror cifra de afaceri, astfel cum este prevazuta la art. 310 alin. (2), realizata la finele unui an calendaristic este inferioara sumei de 220.000 lei, trebuie sa comunice printr-o notificare scrisa organelor fiscale de care apartin, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator, urmatoarele informatii:
a) suma totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii catre persoane inregistrate in scopuri de TVA, conform art. 316 , precum si suma taxei aferente;
b) suma totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii catre persoane care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA, conform art. 316 , precum si suma taxei aferente.

Pct. (5) face referire la declaratia 392B
(5) Persoanele impozabile neinregistrate in scopuri de TVA, conform art. 316 , a caror cifra de afaceri, astfel cum este prevazuta la art. 310 alin. (2), dar excluzand veniturile obtinute din vanzarea de bilete de transport international rutier de persoane, realizata la finele unui an calendaristic, este inferioara sumei de 220.000 lei, trebuie sa comunice printr-o notificare scrisa organelor fiscale competente, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator, urmatoarele informatii:
a) suma totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii catre persoane inregistrate in scopuri de TVA, conform art. 316 ;
b) suma totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii catre persoane care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA, conform art. 316 ;
c) suma totala si taxa aferenta achizitiilor de la persoane inregistrate in scopuri de TVA, conform art. 316 ;
d) suma totala a achizitiilor de la persoane care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA, conform art. 316 .

Pct. (6) eface referire la formularul 393
(6) Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 , care presteaza servicii de transport international, trebuie sa comunice printr-o notificare scrisa organelor fiscale competente, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator, suma totala a veniturilor obtinute din vanzarea de bilete pentru transportul rutier international de persoane cu locul de plecare din Romania.

Astfel, potrivit ONRC,

Incepand cu data de 16.01.2017, ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, se modifica modul de inregistrare si de functionare a persoanelor fizice autorizate (PFA), intreprinderilor individuale (II) si intreprinderilor familiale (IF).

Principalele amendamente vizeaza numarul maxim de angajati si numarul activitatilor pe care PFA/II le pot avea in obiectul de activitate, astfel: “PFA poate avea in obiectul de activitate cel mult 5 clase de activitati prevazute de codul CAEN”, in timp ce “intreprinderea individuala poate avea in obiectul de activitate cel mult 10 clase de activitati prevazute de codul CAEN”.

In ceea ce priveste numarul de angajati, “PFA poate desfasura activitatile pentru care este autorizata singura sau impreuna cu cel mult 3 persoane angajate de aceasta, in calitate de angajator cu contract individual de munca incheiat si inregistrat in conditiile legii”.

“Intreprinderea individuala poate angaja cel mult 8 salariati, terte persoane, cu contract individual de munca incheiat si inregistrat in conditiile legii si poate stabili relatii contractuale, in conditiile legii (…)”.

De asemenea, actul normativ cuprinde un articol nou referitor la studentii care sunt scutiti de la plata taxelor pentru operatiunile de inregistrare si autorizare a unui PFA sau a unei intreprinderi individuale prin oficiile registrului comertului de pe langa tribunale, precum si de la plata tarifelor pentru serviciile de asistenta prestate de aceste oficii.

Facem precizarea ca, in termen de 2 ani de la intrarea in vigoare a Legii, persoanele fizice autorizate si intreprinderile individuale al caror numar de activitati incluse in obiectul de activitate este mai mare decat cel prevazut mai sus, trebuie sa solicite oficiului registrului comertului competent modificarea in mod corespunzator a mentiunilor din registrul comertului referitoare la obiectul de activitate.

In termen de 60 de zile de la implinirea celor 2 ani, oficiul registrului comertului radiaza din oficiu persoanele fizice autorizate si intreprinderile individuale care nu au operat modificarile impuse de legislatia in vigoare.

Sursa: ONRC.

Iata mai jos postarea de pe Facebook a ministrului:

“Este poate cea mai toxica forma de birocratie, mentionat in Raportul Doing Business 2017 ca forma de ingreunare a afacerilor in Romania. De asemenea, pentru prima oara in ultimii 8 ani, in 2016 numarul firmelor inchise este mai mare decat numarul firmelor deschise.
Intreg anul 2016, mediul de afaceri a cerut in mod repetat eliminarea acestei forme de birocratie si umilinta la adresa firmelor romanesti. Dovada stau zecile de comunicate, plangeri, adrese trimise de firme sau reprezentantii mediului de afaceri. Chiar astazi, Consiliul National al IMM-urilor a remis un comunicat de presa, al patrulea, daca nu ma insel, prin care cerea guvernului eliminarea acestui formular.
Nu e nevoie de luni, ani de zile sa poti lua masuri cerute insistent de mediul de afaceri, ci, trebuie pur si simplu sa le asculti nevoile si sa actionezi.”

Formularul 088, Declaratie pe propria raspundere pentru evaluarea intentiei si a capacitatii de a desfasura activitati economice care implica operatiuni din sfera TVA a luat fiinta in urma publicarii OPANAF nr. 3841/2015, ordin modificat ulterior prin OMFP 2048 / 2015.

Potrivit HotNews.ro, surse din ANAF au declarat ca “Este suspecta graba cu care se incearca eliminarea lui 088, cata vreme o buna parte din reducerea evaziunii prin intermediul firmelor fantoma se datoreaza acestui formular. Au existat si cateva bajbaieli, am fost acuzati de lipsa de transparenta, am mai facut si noi compromisuri pentru a fi acceptat si de mediul de afaceri, insa eliminarea lui nu e cea mai buna solutie”

Formularul 088 se depune, in prezent:
– de catre societatile infiintate in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care sunt supuse inmatricularii la registrul comertului si care solicita inregistrarea in scopuri de TVA potrivit dispozitiilor art. 316 alin. (1) lit. b) si c) sau alin. (12) din Codul fiscal, odata cu declaratia de mentiuni sau odata cu cererea de inregistrare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata, potrivit art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, dupa caz.
– de catre persoanele impozabile, societati, infiintate in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si care sunt inregistrate in scopuri de TVA potrivit dispozitiilor art. 316 din Codul fiscal, la solicitarea organelor fiscale competente, formulata in temeiul prevederilor art. 58 din Codul de procedura fiscala, in situatia in care prezinta risc fiscal, in urma selectiei efectuate in mod automat, prin intermediul aplicatiei informatice dezvoltate la nivel central, in baza criteriilor stabilite de organul fiscal central desemnat in acest scop.

Ultima actualizare este disponibila aici: Cod_fiscal_norme_2016_10012017

Atentie: primul rezultat la cautarea in Google “Codul fiscal actualizat” trimite tot la o pagina ANAF, dar este o versiune mai veche.

Cea mai buna modalitate de a obtine ultima versiune o reprezinta accesarea din pagina ANAF, aici: Codul fiscal actualizat

Despre modificarile aduse Codului fiscal prin OUG 3/2017, puteti citi urmarind seria de articole publicate recent pe aceasta tema:

– Scutire timp de 10 ani la plata impozitului pe profit pentru contribuabilii care desfasoara activitate de inovare, cercetare – dezvoltare

– Modificari in definitia microintreprinderii: creste pragul pentru veniturile realizate

– Modificarea cotelor de impunere pentru microintreprineri

– O noua categorie de contribuabili, scutita de la plata impozitului pe venit

– Modificare la nivelul deducerilor pentru calculul impozitului pe salarii

– Diminuare semnificativa a impozitului pentru veniturile realizate din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal

– A fost eliminat plafonul de 5 salarii medii brute pentru calculul CAS aferent veniturilor din salarii

– Se elimina, conditionat, obligatia platii CASS pentru venituri din investitii si pentru venituri din alte surse

Astfel, contribuabilii isi pot face o verificare suplimentara a obligatiilor declarative care le revin pana la sfarsitul lunii Ianuarie.

Calendarul obligatiilor fiscale pentru luna Ianuarie este disponibil pe site-ul ANAF AICI.

In acest context, reamintim termele viitoare, pentru luna Ianuarie, la care unii contribuabili au obligatia respectarii unor termene declarative.

Luni, 16 Ianuarie
Declaratia pe propria raspundere privind productia de bere pentru anul 2016
Se depune de catre Antrepozitarii autorizati ca mici producatori de bere

Declaratia privind informatiile necesare analizei nivelului garantiei pentru plata accizelor care pot deveni exigibile
Se depune de catre Antrepozitarul autorizat/destinatarul inregistrat/expeditorul inregistrat la autoritatea vamala teritoriala

Declaratia privind productia de vinuri linistite realizata si comercializata in calitate de mic producator aferenta semestrului precedent – Anexa nr.8 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Se depune de catre Micii producatori de vinuri linistite

Declaratia privind achizitiile/livrarile intracomunitare de vinuri linistite efectuate in calitate de mic producator aferenta semestrului precedent – Anexa nr.9 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Se depune de catre Micul producator de vinuri aflat in cazul prevazut la pct.21 alin. (23) precum si destinatarul din Romania prevazut la pct.21 alin. (25) din HG nr.1/2016 -normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal

Situatia eliberarilor pentru consum de tutun fin taiat, destinat rularii in tigarete/alte tutunuri de fumat in luna … anul … – Anexa nr.4 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Se depune de catre Antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati sau importatorii autorizati pentru produse din grupa tutunului prelucrat

Situatia eliberarilor pentru consum de tigarete/tigari si tigari de foi in luna … anul … – Anexa nr.3 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Se depune de catre Antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati sau importatorii autorizati pentru produse din grupa tutunului prelucrat

Situatia centralizatoare privind achizitiile/utilizarile de produse accizabile si livrarile de produse finite rezultate in luna … anul …, pentru luna precedenta – Anexa nr.26 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Se depune de catre Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final (produse energetice)

Situatia centralizatoare privind achizitiile/utilizarile de produse accizabile si livrarile de produse finite rezultate in luna …, pentru luna precedenta – Anexa nr.26 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Se depune de catre Operatorii economici care detin autorizatie de utilizator final (alcoolul etilic si a produse alcoolice)

Situatia centralizatoare privind achizitiile si livrarile de produse accizabile pentru luna precedenta – Anexa nr.19 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Se depune de catre Destinatarii inregistrati si reprezentantii fiscali pentru achizitiile si livrarile de produse accizabile

Situatia privind operatiunile desfasurate in antrepozitul fiscal de productie de alcool si bauturi spirtoase pentru luna precedenta – Anexa nr.12 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Se depune de catre Antrepozitarii autorizati pentru productie produse accizabile

Situatia privind operatiunile desfasurate in antrepozitul fiscal de productie de vinuri/bauturi fermentate/produse intermediare pentru luna precedenta – Anexa nr.13 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Se depune de catre Antrepozitarii autorizati pentru productie produse accizabile

Situatia privind operatiunile desfasurate in antrepozitul fiscal de productie de bere pentru luna precedenta – Anexa nr.14 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Se depune de catre Antrepozitarii autorizati pentru productie produse accizabile

Situatia privind operatiunile desfasurate in antrepozitul fiscal de productie tutunuri prelucrate pentru luna precedenta – Anexa nr.15 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Se depune de catre Antrepozitarii autorizati pentru productie produse accizabile

Situatia privind operatiunile desfasurate in antrepozitul fiscal de productie de produse energetice pentru luna precedenta – Anexa nr.16 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Se depune de catre Antrepozitarii autorizati pentru productie produse accizabile

Situatia privind operatiunile desfasurate in antrepozitul fiscal de depozitare pentru luna precedenta – Anexa nr.17 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Se depune de catre Antrepozitarii autorizati pentru depozitare produse accizabile

Jurnalele pentru luna precedenta privind livrarile de combustibil destinat utilizarii exclusiv pentru aviatie – Anexa nr.29 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal sau navigatie – Anexa nr.31 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Se depune de catre Antrepozitarii autorizati pentru productie/ depozitare

Jurnalele pentru luna precedenta privind achizitiile/ livrarile de combustibil destinat utilizarii exclusiv pentru aviatie – Anexa nr.30 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal sau navigatie – Anexa nr.32 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Se depune de catre Antrepozitarii autorizati pentru depozitare

Situatia privind privind livrarile de produse accizabile in luna … anul … pentru luna precedenta – Anexa nr.21 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Se depune de catre Operatorii economici care detin autorizatii de expeditor inregistrat

Evidenta achizitionarii, utilizarii si returnarii marcajelor pentru luna precedenta – Anexa nr.42 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Se depune de catre Antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati si importatorii autorizati de produse supuse marcarii

Vineri, 20 Ianuarie
Declaratia pe propria raspundere pentru indeplinirea conditiei prevazute la art.331 alin.(2) lit.e) pct.2 din Codul fiscal – Formular 089
Se depune de catre Persoanele inregistrate in scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal stabilite in Romania, conform art. 266 alin.(2), care au obtinut licenta de furnizare a energiei electrice in perioada 1 – 31 decembrie si care au activitate principala revanzarea energiei electrice, iar consumul propriu din energia electrica cumparata este neglijabil.

Miercuri, 25 Ianuarie
Comunicarea pro-ratei provizorii care se va aplica in 2017 si a modului de determinare a acesteia.
Se depune de catre Persoanele impozabile cu regim mixt pentru care ponderea operatiunilor cu drept de deducere in totalul operatiunilor se modifica in anul curent fata de anul precedent

Solicitarea pro-ratei speciale sau comunicarea deciziei de renuntare la aplicarea pro-ratei speciale aprobate anterior
Se depune de catre Persoana impozabila cu regim mixt, in situatii speciale, solicita MFP aprobarea aplicarii unei pro-rate speciale

Plata impozitului retinut la sursa in luna precedenta
Se efectueaza de catre Platitorii urmatoarelor venituri:
– din drepturi de proprietate intelectuala;
– din premii si jocuri de noroc;
– obtinute de nerezidenti;
– din alte surse

Declaratia privind cifra de afaceri in cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscala este trimestrul calendaristic si care nu au efectuat achizitii intracomunitare de bunuri in anul precedent – Formular 094
Se depune de catre Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Legea 227/2015, care au utilizat trimestrul ca perioada fiscala in anul precedent, care nu au efectuat achizitii intracomunitare de bunuri si care nu au depasit plafonul de 100.000 euro

Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat – Formular 100

Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate – Formular 112 (pentru luna precedenta sau pentru trimestrul precedent)

Declaratia informative privind impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal, aferente semestrului precedent – Formular 208

Declaratia privind veniturile sub forma de salarii din strainatate obtinute de catre persoanele fizice care desfsoara activitate in Romania si de catre persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si posturilor consulare acreditate in Romania pentru luna precedenta – Formular 224

Plata taxei anuale pentru autorizatia de exploatare a jocurilor de noroc (sumele care rezulta din aplicarea procentelor prevazute in anexa la veniturile estimate de operatorul economic, dar nu mai putin decat taxa anuala minimala

Luni, 30 Ianuarie
Declaratia informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national ferente perioadei de raportare precedente (luna, trim. etc. ; perioada de raportare este cea declarata pentru depunerea decontului de TVA, prevazuta la art.322 din Legea nr.227/2015) – Formular 394
Se depune de catre
– Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania, conform art.316 din Legea nr.227/2015, obligate la plata taxei conform art. 307 alin.(1), (2), (6) si (7) din Legea nr.227/2015, pentru operatiuni impozabile in Romania conform art.268 alin.(1) din Legea nr.227/2015.
– Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania, conform art.316 din Legea nr.227/2015, care realizeaza in Romania, de la persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania, achizitii de bunuri sau servicii taxabile.”

Marti, 31 Ianuarie
Declaratia de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoane juridice, asocieri si alte entitati fara personalitate juridica – Formular 010Se depune de catre Persoanele si entitatile prevazute la art.147 alin. (4) din Legea nr.227/2015 care doresc sa opteze pentru schimbarea perioadei fiscale de la trimestru la luna.

Declaratia privind venitul estimat/norma de venit – Formular 220
Se depune de catre
A) Pentru schimbarea, prin optiune, in conditiile legii, a sistemului de impunere pentru persoanele fizice (de la impunere in sistem real la norma de venit sau invers) de catre:
– contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, impusi pe baza de norme de venit, si care doresc, prin optiune, sa treaca la impunere in sistem real.
– contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, impusi in sistem real si care doresc, prin optiune, sa treaca la impunere la norma de venit.
– contribuabilii care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala si doresc sa treaca la impunere in sistem real.
– contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor (sub 5 contracte de inchiriere) impuse in sistem forfetar, si doresc sa treaca la impunere in sistem real.
B) Contribuabilii persoane fizice pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit si care in anul fiscal anterior (2015) au inregistrat un venit brut anual mai mare decat echivalentul in lei al sumei de 100.000 euro; acestia au obligatia determinarii venitului net anual in sistem real incepand cu 2016.
C) Contribuabilii care realizeaza venituri din inchirierea in scop turistic a camerelor situate in locuinte proprietate personala, avand o capacitate de cazare cuprinsa intre una si 5 camere inclusiv

Cererea de restituire a accizelor in baza prevederilor art.395 din Codul fiscal – (Anexa nr.27 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal)

Declaratia privind indeplinirea conditiilor de incadrare in categoria persoanelor asigurate obligatoriu in sistemul public de pensii – Formular 600

Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro este cel valabil la inchiderea exercitiului financiar in care s-au inregistrat veniturile.

Anterior, masura era valabila doar pentru societatile pentru care cifra de afaceri nu depasea nivelul a 100.000 EUR la sfarsitul anului precedent.

Masura se aplica insa doar societatilor care respecta, concomitent, urmatoarele criterii:

1. Conditii referitoare la activitatea desfasurata
Nu sunt eligibile pentru plata impozitului pe venitul microintreprinderilor societatile care:
a) desfasoara activitati in domeniul bancar;
b) desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii;
c) desfasoara activitati in domeniul jocurilor de noroc;
d) desfasoara activitati de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor petroliere si gazelor naturale.

2. Conditii referitoare la componenta cifrei de afaceri
Nu se incadreaza in categoria microinreprinderilor si, in consecinta nu datoreaza impozit pe venitul microintreprinderilor societatile care au realizat venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 80% din veniturile totale;

3. Conditii referitoare la detinatorii capitalului social
Pentru a putea aplica impozit pe venitul microintreprinderilor capitalul social al societatilor trebuie sa fie detinut de persoane, altele decat statul si unitatile administrativ-teritoriale;

4. Conditii referitoare la situatia juridica a societatii
Nu pot aplica impozitarea cu impozit pe venitul microintreprinderilor societatile care se afla in dizolvare, urmata de lichidare, inregistrata in registrul comertului sau la instantele judecatoresti, potrivit legii.

Aceste 4 conditii trebuie indeplinite concomitent, alaturi de conditia referitoare la cifra de afaceri care trebuie sa se situeze sub nivelul a 500.000 EUR la 31.12.2016.

In conditiile respectarii, concomitent, a celor 5 conditii, societatile vor calcula, declara si plati impozit pe venitul microintreprinderilor.
Regula este impusa prin art. 48, alin (1) din Codul fiscal, potrivit caruia:
ART. 48 – Reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microintreprinderii
(1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu.

Prevedere speciala: nivelul capitalului social
Pe langa conditiile de mai sus, codul fiscal prevede o exceptie, respectiv:
Microintreprinderile existente care au subscris un capital social de cel puțin 45.000 lei pot opta sa aplice prevederile titlului II incepand cu 1 ianuarie 2017 sau cu trimestrul in care aceasta condiție este indeplinita. Opțiunea este definitiva, cu condiția menținerii valorii capitalului social pentru intreaga perioada de existența a persoanei juridice respective. In cazul in care aceasta condiție nu este respectata, persoana juridica aplica prevederile prezentului titlu incepand cu anul fiscal urmator celui in care capitalul social este redus sub valoarea de 45.000 lei, daca sunt indeplinite condițiile prevazute la art. 47. Iesirea din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor ca urmare a opțiunii se comunica organelor fiscale competente, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala. Calculul si plata impozitului pe profit de catre microintreprinderile care opteaza sa aplice prevederile titlului II se efectueaza luand in considerare veniturile si cheltuielile realizate incepand cu trimestrul respectiv.

Perioada tranzitorie (luna Ianuarie 2017)
Societatile care, conform vechilor prevederi referitoare la cifra de afaceri (< 100.000 EUR) nu se incadrau in categoria microintreprinderilor dar care, urmare a noilor modificari, se incadreaza in plafonul de 500.000 EUR, vor avea urmatoarele obligatii:
– vor comunica modificarea formei de impunere (trecerea de la impozit pe profit la impozit pe veniturile microintreprinderilor – formular 010), catre organele fiscale, pana la data de 25 februarie 2017, inclusiv.
– vor depune declaratia de impozit pe profit, pentru perioada 1 ianuarie 2017 – 31 ianuarie 2017.

Cu alte cuvinte, beneficiarul veniturilor din investitii (se include aici venitul din dividende) si al veniturilor din alte surse nu va datora CASS pentru veniturile din investitii si pentru veniturile din alte surse daca realizeaza venituri din:
a) venituri din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art. 76;
b) venituri din pensii, definite conform art. 99;
c) venituri din activităţi independente, definite conform art. 67;
d) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau III, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125 alin. (7) – (9);
g) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. 103;
i) indemnizaţii de şomaj;
j) indemnizaţii pentru creşterea copilului;
k) ajutorul social acordat potrivit Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
l) indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de muncă sau unei boli profesionale.

In acelasi timp, pentru cei care nu realizeaza venituri din categoriile mai sus mentionate, deci cei pentru care exista obligatia platii CASS, limita de 5 salarii medii brute se elimina, astfel incat se va datora CASS pentru nivelul intregului venit astfel realizat (venit din investitii si venit din alte surse).

Citeste mai multe despre ultimele modificari ale Codului fiscal

– Scutire timp de 10 ani la plata impozitului pe profit pentru contribuabilii care desfasoara activitate de inovare, cercetare – dezvoltare

– Modificari in definitia microintreprinderii: creste pragul pentru veniturile realizate

– Modificarea cotelor de impunere pentru microintreprineri

– O noua categorie de contribuabili, scutita de la plata impozitului pe venit

– Modificare la nivelul deducerilor pentru calculul impozitului pe salarii

– Diminuare semnificativa a impozitului pentru veniturile realizate din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal

– A fost eliminat plafonul de 5 salarii medii brute pentru calculul CAS aferent veniturilor din salarii